Controversele din jurul eliberării ultimului prizonier american de război. Soldatul eliberat: „Mi-e ruşine că sunt american“
0
SUA au eliberat cinci terorişti din închisoarea de maximă securitate Guantanamo în schimbul eliberării lui Bowe Berdahl, un soldat american în vârstă de 28 de ani, capturat în urmă cu cinci ani în Afganistan. Administraţia Obama este însă aspru criticată pentru că a încălcat prima regulă în ceea ce priveşte teroriştii - a nu negocia cu ei, iar Obama este acuzat chiar că a încălcat Constituţia.
Barack Obama a avizat sâmbătă eliberarea a cinci terorişti închişi la Guantanamo Bay, despre care republicanii susţin acum că sunt printre teroriştii cu cel mai ridicat grad de risc pentru securitatea naţională a SUA. Decizia de a-i elibera fără a cere avizul Congresului şi, susţin criticii, fără dovezi clare că talibanii nu-şi vor relua activităţile teroriste, i-a atras un val de dezaprobare. Cel puţin unul dintre cei cinci prizonieri a avut legături directe cu Osama ben Laden.
Sergentul Bowe Bergdahl era ultimul prizonier american aflat în controlul talibanilor. Sâmbătă, concomitent cu eliberarea celor cinci talibani, care au fost duşi în Qatar, soldatul a fost predat forţelor americane. În prezent, Bergdahl se află în Germania, unde primeşte îngrijiri medicale.
Pe lângă criticile cu care se confruntă pe plan intern, Obama trebuie să facă faţă şi atacurilor internaţionale. Primii care şi-au exprimat nemulţumirea au fost afganii, care au transmis că predarea prizonierilor către o ţară terţă reprezintă o încălcare a legislaţiei internaţionale.
Duminică, familia lui Bergdahl i-a transmis fostului prizonier un mesaj emoţionant. Tatăl său a spus că este mândru de faptul că fiul său a fost dispus să meargă în Afganistan pentru a ajuta oamenii de acolo, însă a avertizat că pentru el urmează acum o perioadă lungă de recuperare.
Acesta a dat totodată de înţeles că soldatul a uitat limba engleză, după ce în cei cinci ani de captivitate nu a avut niciun contact extern, singurii cu care comunica fiind talibanii care-l capturaseră.
Soldaţii care l-au salvat au început să plângă
Bergdahl a fost preluat sâmbătă de un elicopter american din Afganistan, dintr-o zonă aflată în apropiere de graniţa cu Pakistanul. Atunci când a urcat în elicopter, soldatul a putut întreba doar „SF?”, dar zgomotul îi împiedica pe ceilalţi să-l audă. Aşa că i-au întins o bucată de hârtie, pe care fostul prizonier a scris aceeaşi întrebare - dacă cei care-l eliberează fac parte din forţele speciale (special forces, „SF” - en.). „Da. Te căutăm de multă vreme”, i-a strigat unul dintre soldaţi.
Acesta, membru al infanteriei americane, a început să plângă. Porecla lui este „SF”, atrasă de interesul sporit pe care-l are faţă de tacticile folosite în operaţiunile trupelor speciale.
Căutarea lui Bowe a început la scurt timp după dispariţia lui, la 30 iunie 2009, în sud-estul Afganistanului. Nici până astăzi nu este clar cum a fost capturat. Iniţial, unitatea militară de care aparţinea a luat în calcul dezertarea. Apoi, liderul taliban Mulvi Sangeen a anunţat că soldatul a fost capturat beat, în timp ce se împleticea şi încerca să ajungă la maşină, undeva în districtul Yousaf Khel din Paktika.
Armata americană a negat informaţia, iar Bergdahl susţine într-un clip filmat în timp ce se afla în posesia talibanilor că a fost capturat pentru că a rămas în urma colegilor săi în timpul unei operaţiuni de patrulare.
Soldatul eliberat: „Mi-e ruşine că sunt american”
Însă Bergdahl s-ar fi schimbat dramatic în săptămânile dinaintea răpirii sale. „Petrecea mai mult timp cu afganii decât cu unitatea sa”, a povetit unul dintre colegii săi pentru revista „Rolling Stone”.
Apoi, într-o scrisoare către tatăl său, şi-a mărturisit deznădejdea. „Ni s-a dat o imagine fictivă, o imagine creată artificial asupra a ceea ce va urma să facem în Afganistan”, spune Bob Bergdahl, tatăl său, cu privire la deziluziile fiului.
„Îmi pare rău pentru tot ceea ce se întâmplă aici. Aceşti oameni au nevoie de ajutor, însă ceea ce primesc este cea mai arogantă ţară din lume, care le spune că ei sunt nimic şi că sunt proşti”, ar fi scris soldatul.
„Mi-e ruşine că sunt american. Iar titlul de soldat american este pur şi simplu o minciună pentru proşti. Îmi pare rău pentru tot. Oroarea cu numele de Amrica este este dezgustătoare”, ar fi conchis soldatul.
Iubita lui Bergdahl: „Eu ce fac acum?”
Pe lângă procesul lung de recuperare, soldatul american se va confrunta cu o altă provocare. Iubita lui, Monica Lee, şi-a refăcut între timp viaţa. Femeia avea 19 ani atunci când Bergdahl a fost capturat. Tânără renunţase la speranţa că soldatul se va mai întoarce acasă şi, din 2012, are o altă relaţie, potrivit tabloidului britanic „Daily Mail”.
Monica a fost anunţată de mama ei că Bowe Bergdahl a fost eliberat şi se îndreaptă spre casă. „Eu ce fac acum?”, ar fi fost singurul răspuns pe care l-a putut da tânăra.
Cine sunt talibanii eliberaţi
Senatorul republican John McCain a declarat că eliberarea celor cinci reprezintă un precedent periculos, nu doar prin prisma faptului că SUA au negociat cu terorişti, ci mai ales pentru că talibanii erau „posibili responsabili pentru moartea a mii de oameni”, care „ar putea avea abilitatea de a reveni la luptă”, reprezentând astfel prizonieri „cu cel mai ridicat grad de risc”.
CNN analizează informaţiile cunoscute despre cei cinci:
1. Khair Ulla Said Wali Khairkhwa. Khairkhwa a fost unul dintre primii membrii ai Talibanului. În 1994, el a fost ministrul internelor în timpul în care talibanii s-au aflat la putere. Se trage din acelaşi trib cu actualul preşedinte afgan, Hamid Karzai. A fost capturat în ianuarie 2002. Între 1999-2001, el a fost guvernatorul provinciei Herat şi se crede că a fost „asociat direct” cu Osama ben Laden. Cel mai probabil, el a avut legături şi cu actualul lider al grupării teroriste al-Qaeda, Abu Musab al Zarqawi. Este considerat unul dintre principalii traficanţi de opiu din vestul Afganistanului şi „prieten” cu Karzai. A fost arestat în Pakistan şi transferat la Guantanamo în mai 2002. În timpul interogatoriilor, Khairkhwa a negat orice legătură cu activităţi extremiste.
2. Mullah Mohammad Fazl.
Fazl a condus principala forţă care a luptat cu Alianţa Nordică din trupele afgane, sprijinită de americani, în 2001. A fost acuzat de crime de război în timpul războiului afgan din anii 1990. Fazl a fost capturat după capitularea în faţa lui Abdul Rashid Dostam, liderul comunităţii uzbece din Afganistan, în noiembrie 2001. Era căutat de americani în legătură cu masacrarea a mii de afgani shiiţi în timpul în care Talibanul s-a aflat la putere. „Când a fost întrebat de crime, nu a arătat niciun regret”, se arată într-o evaluare. Se crede că a avut legături cu mai multe grupuri militante islamiste, inclusiv al-Qaeda. A fost transferat în custodia SUA în decembrie 2001 şi a fost unul dintre primii sosiţi la Guantanamo, unde a fost catalogat drept având o valoare informaţională ridicată.
3. Mullah Norullah Noori. Noori a fost guvernator al provinciei Balkh în timpul regimului taliban şi a fost implicat îîn coordonarea luptelor împotriva Alianţei Nordice. Precum Fazl, Noori a fost capturat după capitularea în faţa lui Abdul Rashid Dostam.
4. Abdul Haq Wasiq. Wasiq a fost directorul adjunct al serviciilor de informaţii în timpul regimului taliban. Vărul său era directorul. El ar fi fost şi membru al-Qaeda, potrivit unor informaţii din 2007, şi ar fi avut legături şi cu un alt grup fundamentalist, Hezb-e-Islami Gulbuddin.
5. Mohammad Nabi Omari. Omari a fost oficial de rang inferior al Talibanului în provincia Khost. El ar fi avut legături atât cu al-Qaeda, cât şi cu Hezb-e-Islami Gulbuddin. Era directorul de comunicare al Talibanului şi a ajutat mai mulţi membri al-Qaeda să fugă din Afganistan în Pakistan. Omari a recunoscut în timpul audierilor că a lucrat pentru Taliban, dar a negat orice legătură cu grupurile fundamentaliste.
[<a href="//storify.com/elenadumitru22/terorismul" target="_blank">View the story "Terorismul" on Storify</a>]
Se încarcă comentariile...
