Ce au căutat agenţii FBI la reşedinţa lui Trump. Ar putea fi împiedicat fostul preşedinte american să candideze pentru un nou mandat?

0
0
Raid FBI la reşedinţa lui Trump din Florida FOTO EPA-EFE
Raid FBI la reşedinţa lui Trump din Florida FOTO EPA-EFE

Raidul FBI la reşedinţa fostului preşedinte american Donald Trump în baza unui mandat de percheziţie emis de un judecător din Florida a marcat o escaladare neaşteptată a investigaţiilor de care e vizat acesta după ce a părăsit Casa Albă,  dând naştere unor dezbateri juridice privind sancţionarea penală şi speculaţii privind maniera în care ar putea fi afectată o potenţială cursă prezidenţială.

În sens larg, implicaţiile politice şi juridice ar putea fi considerabile pentru Trump.

Ce au căutat agenţii FBI la reşedinţa lui Trump de la Mar-a-Lago? Ancheta ar putea atrage descalificarea lui Trump din cursa prezidenţială? Ar putea fi Trump condamnat? Ce semnificaţie legală are perchiziţia agenţilor federali? Care este stadiul investigaţiei? 

The Guardian citează surse informate care susţin că mandatul de percheziţie a avut drept obiect documente prezidenţiale, şi în special înregistrări clasificate, pe care fostul preşedinte le-a luat de la Casa Albă şi pe care le-ar fi păstrat în mod ilegal în loc să le predea Arhivelor Naţionale, conform legislaţiei referitoare la înregistrările oficiale ale unui fost preşedinte american.

Trump a predat deja 15 cutii cu documente, la cererea Departamentului de Justiţie, iar în urma raidului FBI ar mai fost găsite şi confiscate alte 10, spun aceste surse. Ancheta a început în luna aprilie şi au existat în aceste luni contacte cu avocaţii lui Trump.

Manipularea necorespunzătoare a materialelor clasificate ar putea însemna că FBI are suficiente baze pentru a deschide o investigaţie contraspionaj, pe fondul îngrijorării că documente clasificate ar fi putut fi accesate de persoane neautorizate.

Trump a denunţat marţi percheziţia ca fiind un „atac coordonat” – în lumina investigaţiilor Congresului şi autorităţilor federale asupra rolului său în atacul la Capitoliu, dar şi anchetelor de care e vizat în statele Georgia şi New York.

Mandatul de percheziţie ar fi fost aprobat de judecătorul federal din Florida, Bruce Reinhart. În anexa la mandat se menţionează „proprietatea care urmează a fi sechestrată”, adică documente şi materiale clasificate în temeiul Presidential Records Act, a spus una dintre surse.

Operaţiunea a necesitat probabil aprobări la vârful departamentului de justiţie, au spus foşti oficiali şi agenţi FBI, între care procurorul general Merrick Garland şi directorul FBI numit de Trump, Christipher Wray. Purtătorul de cuvânt al agenţiei a refuzat să comenteze. Unul dintre avocaţii lui Trump, Christina Bobb, a precizat că mandatul a avut drept obiect „documente prezidenţiale”.

Agenţii au căutat prin zonele de depozitare din subsolul proprietăţii, au spus sursele, înainte de a  trece la biroul lui Trump de la etajul doi al clădirii principale, unde o echipă a deschis un seif. Nu au găsit documente acolo. Ulterior, agenţii FBI au percheziţionat încăperile unde locuiesc Trump şi soţia sa, Melania. 

Agenţii FBI credeau că documentele pe care le căutau se aflau la reşedinţa lui Trump, au spus sursele, în parte prin prisma discuţiilor dintre reprezentanţi ai departamentul de justiţie şi avocaţii lui Trump în legătură recuperarea înregistrărilor oficiale de pe proprietate.

La începutul lunii iunie, au spus sursele, patru oficiali ai departamentului de justiţie, inclusiv şeful de contrainformaţii, au mers la Mar-a-Lago pentru a afla ce materiale a scos Trump de la Casa Albă, şi s-au întâlnit şi cu avocaţii lui Trump. Oficialii au cerut să vadă unde sunt păstrate documentele Casei Albe. Li s-a arătat depozitul de la subsol în care fuseseră amplasate cutiile, iar după ce au inspectat locul, aceştia au plecat.

Avocaţii lui Trump au fost în contact cu departamentul de justiţie în săptămânile următoare şi s-au conformat unei scrisori din 8 iunie 2022 prin care se solicita ca zona de depozitare a subsolului să fie asigurată cu un lacăt, au spus sursele. Se presupune că, la un moment dat de când s-a deschis ancheta în luna aprilie a acestui an, Departamentul de Justiţie a cerut restituirea materialelor clasificate. Avocaţii lui Trump au fost de acord şi au indicat că vor examina cutiile pentru a da curs cererii. Dar acel canal de comunicare, altfel cordial, pare să se fi deteriorat între timp, obligând departamentul de justiţie să treacă la măsura radicală de a solicita un mandat de percheziţie.

Ar putea fi descalificat Trump din cursa prezidenţială?

Joseph Moreno, un fost procuror al departamentului de justiţie, a declarat că natura raidului, vizând materiale sensibile stocate potenţial ilegal la reşedinţa sa din  Mar-a-Lago este un indiciu al faptului că ancheta se îndreaptă în direcţia unor potenţiale acuzaţii, relatează BBC.

„Un oficial de la FBI şi un procuror federal au motive să creadă că există o încălcare de natură penală a Legii privind evidenţele prezidenţiale [care impune preşedinţilor să-şi transfere toate documentele şi e-mailurile către Arhivele Naţionale] sau alte legi care guvernează documentele clasificate, şi de aceea au mers mai departe”, spune Moreno.

Cele mai multe analize - şi aspectul cheie relevant pentru alegerile din 2024 - s-au concentrat pe o lege penală obscure:  au articol din Secţiunea 2071 a Codului Penal al Statelor Unite.

Aceasta prevede că orice persoană ce are în custodie documentele guvernamentale şi care „ascunde, îndepărtează, mutilează, şterge sau distruge în mod intenţionat şi ilegal... orice fel înregistrare, procedură, hartă, carte, hârtie, document sau orice altceva, depus sau stocat.. în orice birou public”. poate fi amendată sau condamnată până la trei ani de închisoare

Cel mai important, orice persoană condamnată în temeiul acelei legi va fi „descalificată de a ocupa” funcţii federale. Este motivul pentru care unele voci sugerează că o eventuală condamnare ar putea pune capăt speranţelor lui Trump de a se întoarce la Casa Albă.

„Aceasta este o lege reală, iar dacă Donald Trump a încălcat această lege… aceasta vine pedepse reale, inclusiv faptul că s-ar putea să nu mai poată servi niciodată în funcţii federale”, a declarat istoricul prezidenţial Michael Beschloss pentru MSNBC.

Unii experţi juridici, s-au grăbit însă să explice că este puţin probabil ca această lege să se aplice sau să supravieţuiască unui recurs, deoarece singurele restricţii privind eligibilitatea prezidenţială înscrise în Constituţie sunt cetăţenia, reşedinţa şi vârsta.

„Legea nu ar fi acceptată sub nicio formă de revizuire constituţională”, spune Brian Kalt, profesor de drept constituţional la Universitatea din Michigan.

Experţii juridici şi constituţionali consultaţi de BBC au explicat că nu există nicio interdicţie generală împotriva infractorilor condamnaţi să candideze la preşedinţie. Cel mai recent exemplu este cel al lui George W Bush, care a avut dosar penal pentru conducere în stare de ebrietate, o infracţiune minoră, iar apoi a avut două mandate de preşedinte.

Criteriile de eligibilitate pentru candidaţii la preşedinţie sunt stabilite de Constituţia SUA şi sunt minimale: un candidat trebuie să aibă cel puţin 35 de ani şi să fie rezident al SUA de cel puţin 14 ani.

Prin urmare  există un conflict - între legislaţia federală care stipulează că cei condamnaţi în temeiul legii de mai sus ar trebui să aibă interdicţia să deţină funcţii şi Constituţie, care stabileşte cerinţe clare pentru cine este eligibil să candideze la preşedinţie şi nu menţionează condamnările penale.

„Principiul fundamental al dreptului constituţional este că Constituţia este supremă, iar orice lege care intră în conflict cu Constituţia este nulă”, adaugă  Kalt.

O serie de experţi juridici au sugerat, de asemenea, că Congresul poate descalifica un candidat de la ocuparea funcţiei prin procesul de demitere, dar Constituţia SUA nu acordă o astfel de putere pentru sentinţele pronunţate în temeiul dreptului penal obişnuit.

„Singurul mod în care i-ar putea fi interzis să candideze este să fie împiedicat de Congres [folosind puterile de demitere], dar asta ar fi foarte neobişnuit”, spune Moreno, fostul procuror al departamentului de justiţie.

Unii experţi sugerează că, dacă Trump ar fi acuzat şi condamnat în temeiul Secţiunii 2071, procurorii ar putea cere Curţii Supreme dominate de conservatori să ia în considerare problema eligibilităţii. Profesorul Kalt, spune, totuşi, că este puţin probabil ca fostul preşedinte să fie exclus din funcţie într-o astfel de eventualitate.

SUA


Ultimele știri
Cele mai citite