Bărbați tineri conduc o renaștere religioasă în Occident. Ce ascunde revenirea creștinismului în rândul Generației Z

După decenii de declin continuu, religia revine în forță în Statele Unite și în alte țări occidentale, iar motorul acestui reviriment nu sunt generațiile vârstnice, ci tinerii – în special tinerii bărbați. Fenomenul, discret la început, a început să prindă contur vizibil în perioada post-pandemică și ar putea redesena liniile de forță ale peisajului cultural occidental în următoarele decenii, scrie Axios.

Generația Z frecventează slujbele religioase săptămânale într-un procent mai mare decât milenialii/

Potrivit cercetătorului Ryan Burge, politolog la Eastern Illinois University, „am ajuns la un platou în ceea ce privește secularizarea Americii. Generația Z nu este cu mult mai puțin religioasă decât părinții lor – și asta e o schimbare importantă”.

Statistica unei reveniri neașteptate

Datele agregate de Pew Research Center arată o tendință clară în ultimele decenii: fiecare generație nouă era mai puțin creștină decât precedenta. Dacă 63% dintre americanii născuți în anii ’70 se identificau drept creștini, procentul scădea la 53% pentru cei din anii ’80 și la 46% pentru cei din anii ’90.

Dar aici se oprește declinul. Pentru cei născuți după anul 2000, procentul rămâne constant: 46% se identifică încă drept creștini.

Mai mult, analiza lui Burge arată că bărbații din Generația Z frecventează slujbele religioase săptămânale într-un procent mai mare decât milenialii sau chiar unii reprezentanți ai generației X. Este o inversare subtilă, dar semnificativă, a unei dinamici vechi.

O schimbare de paradigmă: religia, masculinitatea și criza identității

În generațiile anterioare, femeile erau constant mai religioase decât bărbații. În cazul Generației Z, această diferență de gen s-a estompat, ba chiar are tendința să se inverseze: tot mai multe tinere părăsesc biserica, în timp ce tinerii bărbați par atrași de ea.

Explicațiile sunt complexe. După anii de izolare ai pandemiei, nevoia de comunitate și sens a devenit acută, mai ales pentru tineri. Biserica – în ciuda desuetudinii atribuite ei de cultura digitală – a redevenit un spațiu de apartenență.

Pentru unii bărbați tineri, spune Derek Rishmawy, liderul unei misiuni religioase la Universitatea din California, Irvine, creștinismul este „una dintre puținele instituții care nu pornesc de la premisa că ei sunt o problemă”. Religia devine astfel, paradoxal, un refugiu pentru o generație masculină care se simte adesea contestată sau lipsită de ancoră identitară.

Dincolo de America, o revenire globală

Fenomenul nu este izolat. În Franța, Biserica Catolică a înregistrat în ultimul an peste 17.000 de botezuri – cel mai mare număr din ultimele două decenii. În Marea Britanie, participarea lunară la slujbele religioase în rândul tinerilor între 18 și 24 de ani a crescut de la 4% în 2018 la 16% în prezent, cu un salt de 21% în rândul tinerilor bărbați, potrivit datelor Bible Society.

Această renaștere religioasă, în aparență benefică pentru coeziunea socială, vine totuși cu provocări structurale. Ryan Burge avertizează că diferențele tot mai accentuate între sexe în ceea ce privește valorile și afilierea religioasă vor avea un impact major asupra relațiilor interpersonale.

„Oamenii tind să se căsătorească cu persoane asemănătoare. Femeile sunt tot mai liberale și mai puțin religioase, iar bărbații – tot mai conservatori și mai religioși. Va deveni tot mai greu să se găsească unii pe alții”, spune el.

Într-o societate occidentală tot mai fragmentată, acest nou clivaj poate produce efecte vizibile în structura familială, în dinamica electorală și în cultura publică. Ce rămâne de văzut este dacă această revenire a religiei în rândul tinerilor va fi de durată – și dacă va produce o regenerare morală sau doar o reacție temporară la criza prezentului.

La prima sa slujbă ca papă, Leon al XIV-lea deplânge declinul credinţei

Leon al XIV-lea, primul papă nord-american din istorie, a deplâns vineri declinul credinţei în timpul unei prime slujbe a pontificatului său, în care s-a poziţionat în linie cu predecesorul său Francisc, relatează AFP.

După câteva cuvinte în limba engleză în care i-a invitat pe oameni să „vestească Evanghelia”, Robert Francis Prevost, în vârstă de 69 de ani, a rostit prima sa omilie ca papă în italiană, în faţa cardinalilor reuniţi în Capela Sixtină.

Pastorul augustin, pasionat de istoria creştină şi de matematică, a deplâns declinul credinţei în favoarea „altor certitudini precum tehnologia, banii, succesul, puterea şi plăcerea”.

În predica sa de vineri, noul papă a spus că există multe contexte în care credinţa creştină este considerată „absurdă” - în care domină puterea, bogăţia şi tehnologia - dar tocmai acolo este nevoie de misionari. „Lipsa credinţei este adesea însoţită în mod tragic de pierderea sensului vieţii, neglijarea milosteniei, încălcări îngrozitoare ale demnităţii umane, criza familiei şi multe alte răni care afectează societatea noastră”, a arătat el în discursul rostit în limba italiană.

Papa Leon al XIV-la a spus că Biserica ar trebui să fie un „far” pentru a ajunge în zonele care suferă de o „lipsă de credinţă”. El a cerut Bisericii Catolice să contracareze „cu disperare” această lipsă a credinţei. Leon a spus că a fost ales pentru a fi un „administrator credincios” al unei Biserici care va acţiona ca un „far care luminează nopţile întunecate ale acestei lumi”.

Leon al XIV-lea, care a purtat pantofi negri ca Francisc şi nu roşii aşa cum este tradiţia papală, a deplâns de asemenea „contextele în care Iisus, deşi considerat om, este redus la un fel de lider carismatic sau supraom”.