Administrația Trump, dată din nou în judecată: 25 de state contestă în instanță cele mai recente taxe vamale

Douăzeci și cinci de state americane au dat în judecată luni administrația Trump din cauza celui mai recent val de tarife vamale, susținând că acestea reprezintă un pretext pentru reintroducerea unor taxe pe import pe care Curtea Supremă le-a anulat în februarie.

Administrația Trump a fost dată în judecată pentru noile tarife FOTO Profimedia

Statele Unite au impus luna trecută tarife de două cifre pentru importurile provenite din 59 de țări și din Uniunea Europeană, acuzându-le că nu au făcut suficient pentru a combate importurile de produse realizate prin muncă forțată. Noile tarife au intrat în vigoare chiar în momentul în care au expirat tarifele temporare la care președintele Donald Trump a recurs după înfrângerea suferită la Curtea Supremă.

„După ce a pierdut la Curtea Supremă, administrația încearcă din nou să majoreze ilegal taxele suportate de familii și companii printr-un nou val de tarife vamale”, a declarat procurorul general al statului New York, Letitia James.

Alături de statul New York, la procesul anunțat luni participă Arizona, California, Colorado, Connecticut, Delaware, Hawaii, Illinois, Kentucky, Massachusetts, Maryland, Maine, Michigan, Minnesota, Nevada, New Jersey, New Mexico, Carolina de Nord, Oregon, Pennsylvania, Rhode Island, Virginia, Vermont, Washington și Wisconsin, potrivit AP.

Cum încearcă Trump să mențină noile taxe vamale

Trump, care susține că tarifele ridicate vor revitaliza industria prelucrătoare din Statele Unite, a schimbat anul trecut o politică americană de zeci de ani, favorabilă tarifelor reduse și liberalizării continue a comerțului. Invocând Legea privind competențele economice în situații de urgență internațională (IEEPA) din 1977, el a impus tarife de două cifre pentru importurile din aproape toate țările, argumentând că deficitul comercial cronic al SUA reprezintă o urgență națională.

Însă Curtea Supremă a decis că IEEPA nu autorizează impunerea unor astfel de tarife vamale. Hotărârea a obligat administrația să restituie sumele încasate importatorilor care plătiseră aceste taxe. Pentru a compensa veniturile pierdute, Trump a introdus ulterior tarife temporare de 10% aplicate la nivel mondial, însă acestea au expirat la miezul nopții, pe 24 iulie.

Acum, administrația se bazează pe tarife mai solide din punct de vedere juridic, impuse în temeiul Secțiunii 301 din Legea Comerțului din 1974, care îi permite președintelui să introducă taxe vamale și alte sancțiuni împotriva țărilor considerate implicate în practici comerciale neloiale. Trump a folosit aceeași prevedere în primul său mandat pentru a impune tarife consistente asupra importurilor din China, iar acestea au rezistat contestărilor în instanță.

Administrația a invocat Secțiunea 301 și pentru introducerea tarifelor motivate de problema muncii forțate. Acestea sunt cuprinse între 10% și 12,5% și vizează țări care furnizează aproximativ 99% din totalul importurilor americane.

„Statele Unite își exercită autoritatea legală pentru a elimina acțiuni, politici și practici nerezonabile care afectează comerțul american”, a declarat purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Kush Desai. „Faptul că o țară străină nu adoptă și nu aplică în mod eficient interdicții privind importul de bunuri produse prin muncă forțată reprezintă o practică nerezonabilă, care afectează comerțul SUA, inclusiv lucrătorii americani, și trebuie corectată.”

Alte procese sunt deja pe rolul instanțelor

Acțiunea intentată de cele 25 de state vine după alte două procese deschise în luna iulie la Curtea pentru Comerț Internațional de către întreprinderi mici, care contestă, la rândul lor, tarifele impuse în baza Secțiunii 301.

Ambele procese susțin că guvernul nu a demonstrat în mod suficient, pentru fiecare economie vizată, existența practicilor incriminate și nici nu a explicat în ce mod tarifele vor elimina comportamentele pentru care au fost impuse, așa cum cere Secțiunea 301.

Barry Appleton, profesor de drept și codirector al Centrului pentru Drept Internațional din cadrul Facultății de Drept din New York, afirmă că aceste contestări pornesc de la faptul că tarifele din baza Secțiunii 301 reprezintă a treia încercare a administrației de a introduce tarife globale similare, folosind temeiuri juridice diferite. Potrivit acestuia, faptul că noile măsuri sunt „aproape copiate la indigo” față de cele anterioare ar putea îngreuna apărarea lor în instanță.

Totuși, Appleton a subliniat că, spre deosebire de actele normative invocate anterior, care nu mai fuseseră utilizate în acest scop, Secțiunea 301 are deja un istoric solid de aplicare.

În primul mandat al lui Trump, administrația a invocat aceeași Secțiune 301 pentru a impune tarife asupra importurilor din China, iar acestea au supraviețuit provocărilor juridice.

„Președinții folosesc această prevedere de zeci de ani, iar Congresul a construit-o cu garanții clare: investigație, consultare și un dosar public”, a spus Appleton. „Apărarea guvernului nu va fi «nu aveam puterea să fac asta», ci «am acționat în limitele stabilite de Congres». Aceasta este adevărata dispută, nu o simplă formalitate, și ea va decide rezultatul acestui proces.”