Ultima zvârcolire a unui imperiu în agonie. De ce e pe marginea prăpastiei economia Rusiei?

În pofida discursului oficial optimist, economia Federației Ruse intră într-o etapă de degradare accelerată, alimentată de prăbușirea veniturilor din petrol, costurile uriașe ale războiului și o structură economică incapabilă să se adapteze la izolare și presiuni externe.

Puterea de cumpărarea a rușilor a scăzut/FOTO:X

Deși Kremlinul continuă să livreze cifre îmbietoare și să proclame „reziliența” economiei ruse, datele reale conturează un peisaj tot mai sumbru. După cum arată economistul ucrainean Anatolii Amelin, citat de focus.ua, nici măcar o eventuală oprire a campaniei militare nu ar reuși să oprească degringolada structurală care afectează economia rusă.

Cifre oficiale versus realitate economică

Pentru anul 2024, statisticile oficiale ale Moscovei indică o creștere a PIB-ului cu 4,1%, susținută – susțin autoritățile – de investiții sporite, consum intern și majorarea veniturilor populației. Însă începutul anului 2025 a adus o inversare bruscă: în primul trimestru, economia s-a contractat cu 0,3%, iar estimările independente – precum cele ale Bloomberg Economics – plasează reculul chiar între 0,6 și 0,8%.

Pe lângă scăderea producției industriale (de la +5,7% la +1,1%) și a vânzărilor cu amănuntul (3,2%), comerțul angro a intrat deja pe minus (–2,1%). Raportul Centrului rus de analiză macroeconomică avertizează că, excluzând sectorul militar, economia civilă a intrat deja în recesiune.

Petrolul ieftin lovește bugetul

Vulnerabilitatea cronică a economiei ruse la prețurile internaționale ale petrolului își arată din nou colții. Bugetul pe 2025 a fost construit pe o estimare optimistă: 70 de dolari pe baril. În realitate, în mai, Brent-ul a coborât sub 60 de dolari, iar petrolul rusesc Urals – sub 50. Diferența înseamnă, pentru Moscova, pierderi bugetare estimate la 2,6 trilioane de ruble.

Deficitul bugetar a atins, în doar patru luni, 3,2 trilioane de ruble, de aproape trei ori mai mult decât în aceeași perioadă din 2024. Doar în aprilie, deficitul lunar a fost de 1,05 trilioane de ruble (13 miliarde de dolari).

Pe fondul creșterii cheltuielilor de război și al veniturilor tot mai firave, Ministerul rus de Finanțe a redus estimarea prețului mediu la 56 de dolari/barilul și a mărit prognoza de deficit bugetar pentru întreg anul la 1,7% din PIB.

Efecte în lanț: inflație, scăderea veniturilor, colaps în consum

Inflația a reintrat pe o traiectorie ascendentă: Ministerul Economiei prognozează o creștere anuală de 7,6%, iar Banca Centrală estimează o inflație medie de 9–10%. Fenomenul e accentuat de sancțiunile internaționale, scăderea importurilor legale, penuria de produse electronice, piese de schimb și bunuri de consum.

Realitatea din teren este și mai dură: prețurile alimentelor ar putea crește cu până la 20% în acest an, iar inflația reală – potrivit unor estimări independente – s-ar putea încadra între 15% și 21%. Puterea de cumpărare a rușilor se prăbușește.

În paralel, se adâncește criza de forță de muncă – circa 3 milioane de posturi rămân neocupate. Numărul falimentelor personale a crescut cu 35%, iar creditele ipotecare acordate populației s-au înjumătățit în martie față de anul precedent. Indicatorii de consum confirmă acest trend: în pofida unei creșteri declarate a veniturilor reale cu 7,1%, vânzările cu amănuntul au crescut doar cu 2,2%.

Dobânzile reale pentru creditele pe termen lung ating 40%, ceea ce face finanțarea aproape imposibilă pentru populație și firme.

Mediul de afaceri – paralizat de taxe și incertitudine

Conform unor sondaje recente, peste 70% din companiile rusești sunt afectate direct de sancțiuni. Majorarea impozitului pe profit de la 20% la 25%, intrată în vigoare în ianuarie 2025, a redus drastic marjele de profit. Gazprom a încheiat anul 2024 cu pierderi nete de 1,07 trilioane de ruble (circa 13 miliarde dolari).

Companii de stat precum Rosnano sunt în incapacitate de plată, iar giganți industriali – precum Angstrem (producător de cipuri) – intră în faliment. Aproximativ 20% dintre companiile din industria prelucrătoare sunt deja într-o zonă de risc în ce privește raportul între profituri și costurile financiare.

Un colos cu picioare de lut

Comentatorul Financial Times, Martin Sandbu, nota într-o analiză recentă că „economia de război a Rusiei este un castel de cărți de joc, clădit pe datorie și propagandă fiscală”.

Această constatare este susținută și de rapoarte ale serviciilor de informații britanice, care anticipează un colaps economic sistemic în cursul anului 2025, chiar dacă Rusia ar opri brusc cheltuielile militare.

Putin, conștient de această realitate, pare să fi decis să joace totul pe o singură carte: o nouă ofensivă militară de vară, în speranța că un câștig strategic ar putea reda suflul unei economii aflate în moarte clinică.

Nicio ieșire onorabilă

Astăzi, cu greu mai poate fi găsit un analist internațional care să emită un scenariu optimist pentru economia rusă. Structura dezechilibrată, dependența de exporturile energetice și izolarea progresivă de piețele tehnologice și financiare occidentale plasează Rusia pe o traiectorie descendentă greu de inversat.

În absența unei reforme reale – improbabilă sub actualul regim –, ceea ce vedem este, în esență, ultima zvârcolire a unei imperii în colaps, care aruncă în joc ultimele resurse ale statului pentru a salva o iluzie de putere.