Summit-ul Trump-Putin. Arctica – miză energetică și strategică pentru Rusia și SUA
0Regiunea Arctică devine tot mai relevantă din punct de vedere economic, geopolitic și militar pentru marile puteri, în special Statele Unite și Rusia. Resursele sale bogate de petrol, gaze naturale, metale rare, dar și noile rute maritime deschise de topirea ghețarilor fac din acest spațiu o zonă de interes strategic.
Resurse energetice și minerale
Potrivit Atlantic Council, Arctica adăpostește aproximativ 90 de miliarde de barili de petrol (echivalentul a 16% din rezervele globale), peste 1.600 de mii de miliarde de metri cubi de gaze naturale (30%) și aproximativ 44 de miliarde de barili de gaz natural lichefiat (38%). Rusia controlează aproximativ jumătate dintre aceste resurse și este, conform WWF, principalul producător de petrol și gaze în regiune. În 2022, peste 90% din producția energetică arctică a fost generată de Federația Rusă.
Totodată, regiunea este bogată în resurse minerale esențiale pentru industrii strategice: litiu, nichel, aluminiu, neodim, praseodim și alte elemente rare, vitale pentru producția de baterii, turbine eoliene și echipamente militare. Potrivit unor estimări rusești, 95% din rezervele de metale de platin ale Rusiei și 75% din nichelul său provin din Arctica.
Energie regenerabilă
În paralel cu resursele tradiționale, Arctica oferă și oportunități pentru dezvoltarea energiei curate. Se înregistrează progrese în tehnologia turbinelor eoliene și marine, dar și în ceea ce privește bateriile de stocare a energiei. Dr. Julia Nesheiwat, expert al Atlantic Council, subliniază că, dacă soluțiile energetice funcționează în condiții arctice, ele pot fi aplicate și la scară globală.
Interese militare în creștere
Pe fondul acestor resurse și al deschiderii maritime, competiția geopolitică în Arctica se intensifică. Potrivit unei analize Atlantic Council, Federația Rusă consideră controlul asupra Rutei Maritime Nordice – care leagă Europa de Asia prin apele arctice – o prioritate strategică. Aceasta presupune și o prezență militară sporită, inclusiv dezvoltarea capacităților navale.
Expertul Bogdan Ustimenko notează că Moscova tratează această rută ca parte a infrastructurii naționale de transport și încearcă să reglementeze accesul altor state, deși unele zone revendicate depășesc limitele apelor teritoriale ruse.
China își manifestă, la rândul său, interesul pentru Arctica, iar parteneriatul ruso-chinez în zonă ar putea amplifica tensiunile geopolitice. Ambele țări văd regiunea ca o punte comercială strategică și un spațiu pentru proiecția forței navale.
O rută alternativă pentru comerțul global
Ruta Maritimă Nordică poate reduce cu până la 50% timpul de transport dintre Asia și Europa, comparativ cu traseele prin Canalul Suez sau Panama. Topirea ghețarilor face tot mai viabil acest coridor, permițând transportul maritim mai eficient, cu consum redus de combustibil și fără riscuri asociate pirateriei.
Resurse biologice și apă potabilă
Pe măsură ce clima se încălzește, unele specii de pește – precum codul sau eglefinul – migrează spre nord, atrăgând interesul flotelor de pescuit. Potrivit cercetătorului de la Chatham House, Mathieu Boulègue, China urmărește cu atenție aceste resurse, fiind unul dintre cei mai mari consumatori de fructe de mare la nivel global.
De asemenea, Arctica deține aproximativ 20% din rezervele mondiale de apă dulce, stocate în ghețari, aisberguri și lacuri arctice, conform Serviciului Parcurilor Naționale din SUA.
În acest context, în timpul întâlnirii între președinte american Donald Trump și liderul rus Vladimir Putin ar putea aduce Arctica în centrul discuțiilor. O cooperare ruso-americană în regiune ar putea genera beneficii economice semnificative pentru ambele părți, însă divergențele strategice și revendicările teritoriale rămân un obstacol major.
Se încarcă comentariile...
