Rusia „a piratat“ 21 de state americane în alegerile prezidenţiale din 2016

Într-o depoziţie într-o comisie a Congresului, Samuel Liles, care este directorul Biroului pentru Informaţii şi Analiză Cibernetica al Departamentului Securităţii Naţionale, a spus că persoane cu conexiuni cu guvernul rus au încercat să penetreze sisteme de computere, care operau în alegeri în 21 de state americane.

Într-o depoziţie într-o comisie a Congresului, Samuel Liles, care este directorul Biroului pentru Informaţii şi Analiză Cibernetica al Departamentului Securităţii Naţionale, a spus că persoane cu conexiuni cu guvernul rus au încercat să penetreze sisteme de computere, care operau în alegeri în 21 de state americane. 

Liles a declarat că sistemele de numărare a voturilor nu au fost afectate şi că piraţii cibernetici păreau să încerce să detecteze vulnerabilităţi în sistem. Oficialitatea americană a comparat operaţiunea cu a te plimba pe o stradă ca să detectezi care dintre case poate face obiectul unui furt. Dar piraţii au reuşit să penetreze un număr mic de sisteme.

Anterior acestei depoziţii, oficialităţi din Illinois şi Arizona confirmaseră ca piraţi cibernetici au vizat sisteme de înregistrare a alegătorilor, dar presa americană scrie că efortul ar fi fost chiar mai amplu.

Bloomberg News relata recent că ruşii ar fi atacat cibernetic în 39 de state, citind surse secrete de informaţii. Un alt document a dat la iveală că servicii de informaţii ale armatei ruse ar fi executat un atac cibernetic asupra a cel puţin un furnizor de software electoral.

Într-o audiere separată, în faţa Comisiei pentru Informaţii a Camerei Reprezentanţilor, fostul secretar pentru Securitate Naţionala, Jeh Johnson, a spus că amestecul Rusiei, coordonat de preşedintele Putin a fost „fără precedent ca mărime şi avergură”. 

Într-o mărturie pregătită în prealabil, Johnson a prezentat măsurile pe care le-a luat după ce a aflat că hackerii au atacat serverele Partidului Democrat, temerile sale privind un atac cibernetic asupra procesului electoral propriu-zis şi motivele care l-au făcut să desemneze sistemul electoral american drept „infrastructură critică” în ianuarie, cu două săptămâni înaintea învestiturii preşedintelui Donald Trump.

 Johnson, care a lucrat în slujba administraţiei Obama din 2013 până în ianuarie 2017, a fost convocat să depună miercuri mărturie în Comisia pentru servicii de informaţii din Camera Reprezentanţilor, care investighează amestecul rusesc în alegeri şi posibilele contacte nepermise cu echipa de campanie a lui Trump. Între timp, Comisia similară din Senat avea şi ea programate audieri pe aceeaşi temă ale unor oficiali de la FBI, de la departamentul securităţii şi din sistemul electoral.

„În 2016 conducerea rusă, la indicaţia personală a lui Vladimir Putin, a orchestrat atacuri cibernetice împotriva ţării noastre în scopul de a ne influenţa alegerile – pur şi simplu”, a spus Johnson, avertizând că atacurile cibernetice s-ar putea înrăutăţi înainte de a putea fi eliminate.

Johnson a prezentat în mărturie discuţiile avute cu oficiali electorali de la nivelul statelor americane, pe tema asigurării „integrităţii” procesului electoral. Potrivit lui, 33 de state şi 36 de oraşe au folosit instrumentele puse la dispoziţie de departamentului lui pentru a detecta eventuale „vulnerabilităţi”.

Într-una din concluzii, Johnson a spus că după informaţiile sale, „conducerea Rusiei nu a modificat prin intruziunea cibernetică buletinele de vot, numărarea voturilor sau raportarea rezultatelor alegerilor”. Johnson a adăugat însă că nu poate aprecia „în ce măsură au influenţat opinia publică şi electoratul atacurile ruseşti reuşite asupra serverelor Comitetului Naţional al Partidului Democrat şi nici dacă ele au avut un efect asupra deznodământului alegerilor prezidenţiale”.

Tot miercuri Comisia pentru servicii de informaţii din Senat, care examinează şi ea implicarea Moscovei în campanie, avea programată separat audierea unor oficiali din structurile de securitate, în cadrul anchetei conduse de Robert Mueller pe tema contactelor echipei lui Trump cu ruşii.

AP scrie că decizia lui Johnson de a desemna drept „infrastructură critică” sistemul electoral american a avut ca scop imediat crearea normelor necesare pentru a ajuta autorităţile electorale din teritoriu să se apere de eventuale falsificări ale votului. 

Johnson şi-a anunţat decizia chiar în ziua când un raport declasificat al serviciilor de informaţii americane a arătat că Vladimir Putin a ordonat o „campanie de influenţare” vizând alegerile prezidenţiale americane din 2016 şi având drept scop subminarea procesului democratic şi denigrarea lui Hillary Clinton, rivala democrată a lui Donald Trump. Raportul sugera că ruşii ar fi „obţinut şi menţinut accesul la elemente din multe comisii electorale de stat sau locale din Statele Unite”.

Aceste declaraţii vin la o zi după ce purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Sean Spicer, a spus că nu ştie dacă preşedintele Trump crede că Rusia s-a amestecat în alegerile din 2016. Johnson a spus că amploarea atacurilor cibernetice ale Rusiei l-a determinat să facă publice aceste acuzaţii, deşi ele puteau să influenţeze rezultatul scrutinului, părând a lua partea unui candidat prezidenţial în detrimentul celuilalt.

Şi Jeanette Manfra de la Departamentul Securităţii Interne (DHS) a dat declaraţii în acest sens, dar a refuzat să dezvăluie numele statelor atacate de hackerii ruşi, în cadrul unei audieri, într-o comisie a Senatului, citând acorduri de confidenţialitate.

Însă ea a spus că nu există probe care să arate că buletinele de vot au modificate în aceste atacuri.

Serviciile americane de informaţii cred că Moscova s-a amestecat în alegeri cu scopul de a-l ajuta pe Donald Trump să învingă.

Manfra, subsecretarul interimar însărcinat cu securitatea cibernetică în cadrul departamentului, a fost audiată miercuri în Comisia pentru Informaţii din cadrul Senatului, care anchetează un presupus amestec al Moscovei în alegerile americane din 2016.

”La ora actuală avem probe potrivit căror au fost vizate sistemele legate de alegeri în 21 de state”, a declarat ea.

Însă deparatmentul are în continuare încredere în sistemul de vot american, pentru că este ”fundamental rezistent”, a spus ea.

Kremlinul a negat în mai multe rânduri orice implicare în atacuri cibernetice în alegeri, iar Trump a respins acuzaţii potrivit cărora echipa sa de campanie a fost complicea Rusiei în ”ştiri false”.

Senatorul Mark Warner, democratul cu cel mai înalt rang în Comisie, a argumentat miercuri că ţara ”nu mai este sigură”, prin faptul că se ascunde care state au fost vizate de hackeri.

Atât Arizona, cât şi Illinoisul au confirmat anul trecut că sistemele lor de înregistrare a voturilor au fost atacate de hackeri.

Senatorul republican Marco Rubio şi-a exprimat şi el îngrijorarea şi a adăigat că, în timp ce ancheta continuă, ”este important ca americanii să înţeleagă cum funcţionează sistemul nostru de vot şi se comunică asta în timp real”.

Manfra a repetat declaraţii anterioare, în audieri, ale lui Samuel Liles, directorul interimar al diviziei cibernetice în cadrul DHS.

Liles a declarat în Congres că DHS a detectat activităţi ale unor hackeri primăvara şi vara trecute, iar ulterior a primit rapoarte cu privire la încercarea cibernetică a sistemelor electorale.

Însă, a adăugat el, ”niciunul dintre aceste sisteme nu a fost implicat în numărarea voturilor”.

Liles a mai declarat că ”un număr mic de reţele a fost exploatat - ei au reuşit să treacă de uşă”.