Războiul lui Putin a reînviat tradiția turnătorilor în Rusia

Deși nu există statistici oficiale, numărul denunțurilor a crescut de la începutul războiului declanșat de Rusia în Ucraina, impulsionat fiind de entuziaști motivați de ideologie, potrivit mai multor persoane apropiate de serviciile de securitate care au vorbit sub protecția anonimatului, relatează Bloomberg.

Numărul denunțurilor pentru critici ale războiului a crescut în Rusia FOTO SHUTTERSTOCK

Anna Korobkova a admis în comentarii trimise pe mail pentru Bloomberg că a trimis peste 1000 de denunțuri în mai bine de un an de război. Asta o face probabil cea mai prolifică dintre tot mai mulți ruși care se alătură represiunii Kremlinului împotriva criticilor războiului.

Informatorii reflectă schimbările radicale pe care invazia le-a adus în Rusia, scopul lor fiind să eradicheze din cartiere, școli, universități și locuri de muncă din întreaga țară orice semne de opoziție altădată tolerate.

„Sunt săptămâni în care scriu zeci de «donosi», iar în altele doar câteva”, a dezvăluit femeia folosind cuvântul rus pentru „denunțuri”, un termen amintind de o tradiție a informatorilor ce a început cel puțin odată cu dictatura sovietică a lui Iosif Stalin.

Denunțurile reprezintă mai puțin de o zecime din dosarele penale în temeiul legilor stricte impuse în Rusia de când a început războiul; totuși, informatorii au fost în centrul unor cazuri care s-au soldat cu pedepse cu închisoarea, amenzi și pierderea locului de muncă pentru cei vizați, spun avocații care urmăresc fenomenul.

„Din nefericire, oamenii încă scriu prea puține donosi”, a apreciat Pavel Danilin, un analist politic cu legături strânse cu Kremlinul și un invitat regulat la talk-show-urile televiziunii publice ruse. „Este un comportament adecvat și acceptabil din punct de vedere social".

Anul acesta, raportarea la director cu privire la desenul unui simbol al păcii făcut de o elevă a declanșat un proces în urma căruia tatăl elevei a fost reținut. Tot un denunț a stat la baza unei anchete penale care a dus la încarcerarea unei poete proeminente pentru că a „justificat terorismul” cu o piesă de teatru premiată. După ce niște trecători au denunțat o femeie pe care au auzit-o într-un restaurant vorbind în termeni laudativi despre președintele ucrainean Volodimir Zelenskiy ca fiind „un tânăr chipeș și cu un bun simț al umorului” , aceasta a fost amendată cu 40.000 de ruble (519 dolari).

Tatiana Cervenko, o profesoară de matematică din Moscova, spune că a fost concediată după o serie de denunțuri din partea Korobkovei, în urma apariției sale la Deutsche Welle, un canal de televiziune pe care Rusia l-a declarat „agent străin”.

„Este posibil să mă dea drept exemplu, pentru a-i speria pe ceilalți profesori", a spus ea, menționând că a refuzat să țină lecții speciale despre război ordonate de către Kremlin.

De partea cealaltă, Korobkova își atribuie meritul de a fi dus la deschiderea a cinci „protocoale” sau cazuri administrative împotriva victimelor sale pe care de altfel admite că nu le cunoaște personal și nici măcar nu știe cum arată în majoritatea lor. După ce numele și adresa ei de e-mail au apărut în documente juridice, unii dintre cei vizați de ea i-au scris să o întrebe de ce face asta.

Korobkova a refuzat să acorde un interviu telefonic, preferând să comenteze în scris. Deși spune că se simte „în deplină siguranță”, totuși nu dorește să dezvăluie lucruri precum vârsta sau unde locuiește. S-a mulțumit să spună că este vorba de un oraș mare,  undeva departe de zonele de frontieră.

Demascarea dușmanilor războiului

„Prin demascarea dușmanilor, oamenii își dovedesc în primul rând că acești dușmani există și că fac ceea ce trebuie susținând războiul”, a comentat Alexandra Arhipova, un antropolog care a studiat fenomenul informatorilor. Ea este una din victimele lui Korobkova, care a scris șapte e-mailuri decanilor de la universitățile unde a predat Arhipova, cerând ca aceasta să fie concediată pentru „comportament amoral” - după ce a acordat un interviu unei rețele de televiziune online interzise de autorități. Administratorii s-au limitat la solicitarea ca profesoara să nu mai vorbească cu presa.

„Deocamdată, denunțurile sunt o problemă marginală, dar există câțiva activiști vădiți", a declarat Denis Volkov, sociolog la Centrul independent Levada.

„Acești oameni nu vor să îi vadă pe cei care spun lucruri împotriva războiului, nu vor să audă nimic care ar putea să le zdruncine imaginea despre lume”, a observat Alexei Makarov, istoric la Memorial, un grup pentru drepturile omului care a fost închis de Kremlin. Spre deosebire de perioada stalinistă, nu există o campanie majoră de propagandă de stat care să încurajeze informatorii, a spus el, dar „există aprobare de sus și sistemul reacționează pozitiv la donosi”.

Președintele rus Vladimir Putin a făcut personal apel la ruși să ajute la eradicarea „gunoaielor și trădătorilor”. La scurt timp după invazia de anul trecut, Putin a numit acest proces „o autodetoxifiere naturală și necesară a societății".

Rușii par totuși mai dispuși să toarne mai degrabă site-uri web decât concetățeni, potrivit statisticilor autorității ruse de supraveghere a internetului. Plângerile privind „informațiile ilegale” postate online, categorie care acoperă ceea ce legea rusă numește „falsuri” despre invazie, s-au dublat anul trecut, ajungând la 133.601, potrivit agenției. Cea mai mare creștere a avut loc în luna martie, imediat după ce au fost impuse noile reguli.

Justițiarii

Cazuri recente de mare anvergură în care au fost implicați informatori au scos la iveală indicii despre unele dezbateri în rândul elitelor. Luna trecută, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a denunțat această practică ca fiind „dezgustătoare”.

Puțini critică la fel de deschis această tendință, dar există semne că încă nu este larg acceptată.

Institutul de stat de elită pentru afaceri internaționale din Moscova, care pregătește diplomații ruși, s-a distanțat imediat de un canal Telegram înființat la scurt timp de la izbucnirea războiului, în care studenții raportau profesori considerați insuficient de loiali.

„Există justițiari care luptă pentru «puritate» în rândurile universităților. Această tendință este în creștere”, a explicat Dmitri Dubrovski, universitar și activist pentru drepturile omului.

„Informarea este în sângele meu”, a scris Korobkova într-o serie de e-mailuri lungi, după ce Arhipova a întrebat-o despre motivația ei de a raporta un străin. Rădăcinile activismului lui Korobkova provind de la bunicul ei, despre care a spus că a fost ofițer militar și informator al poliției secrete NKVD a lui Stalin în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Ea a spus că urmărește pe YouTube instituții media catalogate drept „agenți străini” după care își scrie denunțurile. Adesea, ea trebuie să insiste, deoarece oficialii fie le ignoră, fie refuză să ia măsuri.

Ceea ce face ea, i-a explicat lui Arhipova, „poate fi comparat cu utilizarea submarinelor în vederea distrugerii navelor inamice: numărul de nave scufundate nu a fost niciodată mare, dar teama de atac l-a determinat pe inamic să reducă numărul de călătorii”. Scopul ei este de a aduce acea media considerată „agent-străin” în imposibilitatea de a atrage invitați pentru programele lor.