Analiză Putin nu mai poate ascunde rușilor că are probleme în Ucraina. Războaiele își schimbă cursul atunci când una dintre părți pierde controlul asupra evenimentelor

Regimurile care intră în război încearcă, de regulă, să își convingă populația că decizia de a lupta este justificată și că sacrificiile vor rămâne suportabile. În acest spirit, președintele rus Vladimir Putin a încercat timp de peste patru ani să protejeze locuitorii Moscovei de consecințele invaziei din Ucraina.

Președintele rus Vladimir Putin/FOTO:EPA/EFE

Festivalurile și evenimentele publice au continuat aproape nestingherite, iar efectele penuriei de bunuri au fost limitate în capitală. Deși peste un milion de soldați ruși au fost uciși sau răniți, Kremlinul a evitat în mare măsură recrutările masive din Moscova și Sankt Petersburg, preferând să trimită pe front oameni din regiunile îndepărtate ale Federației Ruse.

Însă această strategie devine tot mai greu de susținut. La începutul lunii, parada anuală dedicată victoriei asupra Germaniei naziste a fost neobișnuit de scurtă și lipsită de mare parte din tehnica militară obișnuită, pe fondul temerilor privind posibile atacuri cu drone ucrainene. La doar câteva zile distanță, Ucraina a lansat sute de drone și rachete de croazieră asupra Moscovei, într-un contraatac spectaculos după bombardamentele rusești asupra Kievului și altor orașe ucrainene.

Atacul a demonstrat că sistemele de apărare aeriană din jurul capitalei ruse pot fi penetrate. Povestea construită de Putin — potrivit căreia conflictul ar fi doar o „operațiune militară specială”, fără impact direct asupra elitelor și clasei de mijloc din Rusia — începe să se destrame. Orice iluzie că Moscova poate rămâne în afara războiului pare să fi dispărut, scrie The Atlantic.

Războaiele își schimbă cursul atunci când una dintre părți pierde controlul asupra evenimentelor

Istoria arată că războaiele își schimbă cursul atunci când una dintre părți pierde controlul asupra evenimentelor și nu mai poate convinge populația că victoria este aproape. Un exemplu frecvent invocat este Ofensiva Tet din 1968, când atacurile lansate de Vietnamul de Nord și Vietcong au schimbat percepția opiniei publice americane asupra războiului, chiar dacă ofensiva a reprezentat un eșec militar pentru atacatori.

Un paralelism și mai relevant poate fi găsit în Japonia celui de-Al Doilea Război Mondial. După atacul de la Pearl Harbor, propaganda japoneză a prezentat succesele militare drept victorii decisive și a insistat că războiul împotriva Statelor Unite evoluează favorabil. Chiar și după Bătălia de la Midway din iunie 1942 — un punct de cotitură major, în care Japonia a pierdut patru portavioane — autoritățile au continuat să ascundă realitatea și să difuzeze informații false despre situația de pe front.

Această strategie a devenit imposibil de menținut în 1944, când Statele Unite au cucerit Insulele Mariane, aducând teritoriul japonez în raza bombardierelor americane B-29. Guvernul de la Tokyo a fost obligat să admită că războiul merge mult mai prost decât fusese prezentat publicului. Înfrângerile militare au dus inclusiv la căderea premierului militarist Hideki Tojo și au slăbit poziția facțiunilor radicale din conducerea japoneză.

Kremlinul a intensificat controlul asupra internetului și al presei

În Rusia de astăzi, este dificil de evaluat modul în care populația va reacționa la informațiile despre vulnerabilitatea Moscovei, în special din cauza cenzurii. Kremlinul a intensificat controlul asupra internetului și al presei, însă imaginile cu atacurile asupra capitalei au circulat rapid online. Unele publicații ruse au fost nevoite să relateze despre capacitățile tot mai avansate ale Ucrainei, descriind chiar atacurile drept „îndrăznețe”.

După dificultăți inițiale în utilizarea armelor cu rază lungă de acțiune, Ucraina pare să își fi îmbunătățit semnificativ atât precizia loviturilor, cât și capacitatea de producție militară. În recentele atacuri asupra Moscovei au fost vizate fabrici de componente electronice, infrastructură petrolieră și alte obiective strategice. Chiar și principalul aeroport al capitalei a fost temporar închis.

După ce a demonstrat că poate trece de apărarea Moscovei, Ucraina va încerca aproape sigur să repete astfel de operațiuni. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski sugerează deja acest lucru.

Rusia nu este aproape de colaps militar

Dacă această tendință continuă, Putin va fi nevoit să fie tot mai sincer cu populația rusă în privința costurilor și consecințelor războiului pe care l-a declanșat. La mai bine de patru ani de la ceea ce Kremlinul prezenta drept o campanie de „trei zile”, Rusia nu mai pare să se îndrepte spre victorie.

Aceasta nu înseamnă că Rusia este aproape de colaps militar. Forțele ruse continuă să lanseze atacuri devastatoare asupra orașelor ucrainene, iar Putin readuce periodic în discuție amenințarea nucleară, chiar dacă astfel de declarații au fost temperate în trecut de aliatul său chinez, Xi Jinping.

Cu toate acestea, dinamica războiului pare să se schimbe. Rusia dă semne de slăbiciune, în timp ce Ucraina devine tot mai capabilă să influențeze desfășurarea conflictului în propriul avantaj. Iar cu cât cetățenii ruși înțeleg mai clar această realitate, cu atât poziția lui Putin devine mai vulnerabilă, conchide The Atlantic.