Bolojan le mulțumește românilor care au redus consumul de energie și cere competență la șefia companiilor energetice

Premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat vineri, 14 august, că, pentru dezvoltarea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă, trebuie crescut debitul Dunării spre centrală, astfel încât să fie asigurată apa necesară funcționării acestora.

„Pe fondul scăderii debitelor Dunării, ieri a fost scos în producție și grupul 2 de la Cernavodă. Prin urmare, cei 600 de megawați pe care îi pierdem din componenta de producție urmează să fie înlocuiți și împreună cu Dispecerul Energetic Național am luat măsuri pentru a asigura funcționarea normală, în condiții de criză, a sistemului energetic, acest deficit suplimentar urmând să fie acoperit din componenta de fotovoltaice și de eolian.

Din intrarea în producție, începând de săptămâna viitoare, a grupului pe rezervă de la Rovinari, ceea ce va acoperi aproape jumătate din acest deficit din importuri și din uzinarea suplimentară de către hidrocentralele din România gestionate de Hidroelectrica”, a transmis acesta, după ședința de Guvern.

Bolojan spune că sistemul energetic funcționează în parametri normali și le mulțumește românilor care au redus consumul de energie

„Le mulțumesc tuturor celor care au participat la aceste eforturi, inclusiv românilor care au consumat cu măsură energia electrică în perioada de seară, tuturor celor care, prin sistemele de stocare pe care le gestionează, au injectat cantități importante de energie în orele în care consumul este mai mare în domeniul energetic.

În afară de a răspunde la crize, ceea ce facem în această perioadă, lucrurile se rezolvă prin politici stabile pe termen lung, prin proiecte de investiții serioase și, în general, printr-o atitudine predictibilă și responsabilă. Și ceea ce se întâmplă în această perioadă în domeniul energiei”, a afirmat Bolojan.

Proiectul pentru creșterea debitului Dunării, finanțat de la bugetul de stat

Premierul interimar a adăugat că menținerea în funcțiune a centralei de la Cernavodă și dezvoltarea reactoarelor 3 și 4 reprezintă o direcție strategică, dar pentru asta este necesară creșterea debitului Dunării spre Cernavodă.

„Pentru asta e nevoie să punem în practică proiectul care are studiul de fezabilitate terminat de 8 ani de zile, care are toate avizele obținute, inclusiv cele de mediu, ca să fie cât se poate de clar, și aprobați indicatorii tehnico-economici din 2024, care, printre alte obiective, urmărește și creșterea debitului Dunărea Veche spre Cernavodă, în așa fel încât debitul actual să fie aproape dublat, pentru a asigura nu doar cantitatea de apă necesară pentru grupurile unu și doi, ci și pentru trei și patru”

Bolojan mai spune că comitetul interministerial va verifica proiectul și, dacă acesta este fezabil, indicatorii tehnico-economici vor fi actualizați și lucrările demarate. El estimează că proiectul va dura doi-trei ani.

„Asigurarea finanțării acestei lucrări trebuie făcută din bugetul național. De ce? Pentru că Ministerul Transporturilor și-a supracontractat aproximativ 300% proiectele pe care le are pe fonduri europene, deci, oricum am lua-o, diferența este asigurată în cea mai mare parte de la bugetul de stat.

Această lucrare o consider că este strategică și trebuie s-o punem în practică cât mai repede posibil”.

Bolojan spune că finalizarea centralelor de la Iernut și Mintia este o prioritate pentru creșterea producției de energie. Centrala de la Iernut ar urma să livreze primele cantități de energie până la sfârșitul anului, iar cea de la Mintia să intre în probe în perioada următoare.

Cele două centrale, adaugă acesta, pot produce peste 1.500 de megawați, mai exact peste 20% din energia necesară sistemului energetic național.

„Toate proiectele care țin de centrale pe gaz, de asemenea, trebuie susținute în așa fel încât, în orele de seară, atunci când ai nevoie de energie, să ai producători care pot intra în producție sau în perioada rece de iarnă, când sprijinul lor este vital”

Creșterea capacităților de stocare, altă prioritate

Premierul interimar subliniază că România are un deficit de capacități de stocare și că au fost pregătite două scheme de finanțare pentru dezvoltarea acestora.

„Unul din lucrurile greșite pe care le-am făcut în acești ani este că n-am luat măsuri atât prin reglementări, dar mai ales prin finanțări, prin politici de susținere a creșterii capacităților de stocare din România. Ministerele care au avut linii de finanțare, Ministerul Energiei prin Fondul de Modernizare, Ministerul Mediului prin Administrația Fondului pentru Mediu sau Ministerul Proiectelor Europene, susținând în general producția pe fotovoltaice sau pe eolian, dar neinsistând pe stocare.

Avem deci un deficit de stocare și în această perioadă am luat măsuri ca două scheme pentru a susține stocarea să intre în accesare. E vorba de schema pe care Ministerul Mediului o va definitiva săptămâna viitoare prin AFM. Sunt la dispoziție 80 de milioane de euro pentru a susține stocarea.

De asemenea, schema pe care am semnat-o la sfârșitul lunii trecute și în această dimineață am aprobat ghidul de finanțare, iar proiectele se vor putea depune prin Fondul de Modernizare, aici având o sumă dublă la dispoziție față de ceetuli, în așa fel încât să se finanțeze exclusiv capacitățile de stocare. E adevărat că doar din 2027 încolo vom vedea rezultate, pentru că depunerea de proiecte, evaluarea și implementarea lor nu se vor putea face de pe o zi pe alta.”

Acesta adaugă că Hidroelectrica va investi în hibridizarea hidrocentralelor prin instalarea de capacități de stocare, urmând să ajungă la 1.500 MW de stocare în 2027 și 2028. El mai spune că trebuie accelerată avizarea și punerea în funcțiune a instalațiilor de stocare aflate deja într-un stadiu avansat.

„Realizarea investițiilor înseamnă creșterea capacităților de producție energie”

Premierul interimar subliniază că trebuie modificate toate contractele de mandat la companiile strategice din energie, adăugând că unul din indicatorii de bază trebuie să fie realizarea investițiilor.

„Astăzi, din păcate, obiectivele de mandat nu sunt axate pe acest lucru, sunt mai mult pe profit sau pe alți indicatori care nu sunt relevanți pentru ceea ce înseamnă rezultate efective în sistemul energetic național. De ce este foarte important să se caleze pe componenta de investiții?

Până acum aceste companii au făcut profituri mari pentru că folosesc active care sunt în principal amortizate și atunci, dacă din aceste profituri au câștigat și conducerile prin indemnizațiile variabile consistente, a câștigat și bugetul de stat prin repartizarea profiturilor. Nu a fost o direcție de a realiza investițiile. Realizarea investițiilor înseamnă creșterea capacităților de producție energie, înseamnă o eficiență mai mare a actualelor instalații prin modernizarea lor”

Bolojan spune că directorii companiilor energetice trebuie să se concentreze pe investiții și să-și asume responsabilitatea pentru realizarea acestora la timp, pentru a menține și crește valoarea companiilor.

Numirea directorilor companiilor, să fie pe bază de competențe

De asemenea, premierul interimar a cerut ca numirea directorilor din companiile de stat să fie pe bază de competențe și nu pe „clientelism, politic sau de loialități politice”.

„Dacă ne uităm la CV-uri, la componenta consiliilor de administrație, comitete de supraveghere, vom vedea și vom constata că componenta care este fundamentală, adică partea de competență și de rezultate, a devenit secundară și că au prevalat în acest domeniu celelalte criterii nesănătoase.

Nu e o problemă că e susținut politic, e o problemă să fii incompetent și să nu înțelegi responsabilitatea pe care o ai. Cred că toată lumea politică trebuie să înțeleagă că, în condițiile în care vom avea oameni performanți și competenți în bordurile acestor companii și peste tot unde sunt domenii strategice, vom avea rezultate pe măsură și vor avea de câștigat nu doar guvernările.”

Bolojan spune că România are nevoie de măsuri pentru reducerea volatilității din sistemul energetic, în condițiile în care există 350.000 de prosumatori, dar doar o treime au instalații de stocare.

Prosumatorii, încurajați să crească autoconsumul

Bolojan spune că, pe viitor, instalațiile fotovoltaice ar trebui să fie însoțite de capacități de stocare, pentru a reduce dezechilibrele din sistem.

„De asemenea, e nevoie ca aceste baterii și invertoarele aferente să intre într-o formulă de dispecerizare care să permită furnizorilor și operatorilor de energie să își folosească cât mai bine capacitățile, să aibă cheltuieli cât mai mici și să nu socializeze costurile, pentru că asta înseamnă că orice cost care este generat de dezechilibre, într-o formă directă sau indirectă, se mută în facturile pe care cetățenii le plătesc. Și asta este o formă pentru a scădea valoarea facturii.

Actualii prosumatori, cei care dețin panouri fotovoltaice, trebuie stimulați să-și crească gradul de autoconsum, mai ales în orele de seară, și, de asemenea, trebuie susținuți, acolo unde este posibil, să-și instaleze capacități de stocare. Acestea sunt niște elemente de bază pe care, dacă avem înțelepciunea să le susținem consecvent în anii următori, începând de anul viitor, situația în sistemul energetic se va îmbunătăți substanțial, pentru că vor intra capacități de producție noi în funcțiune, pentru că vom reduce dezechilibrele prin creșterea capacităților de stocare, atât prin investiții publice, dar și prin investiții private.”

Acesta mai afirmă că un management mai bun al companiilor energetice și reguli predictibile ar putea crește eficiența sistemului și asigura energie la prețuri mai bune. Măsurile ar urma să fie discutate în Parlament în această toamnă.