Escaladarea prin așa-zise referendumuri și șantaj nuclear, măsura aleasă de Putin împotriva contraofensivei ucrainene: Explicații

La capătul a şapte săptămâni de ofensivă militară lipsită de vigoare, Vladimir Putin a exacerbat miercuri războiul din Ucraina prin mobilizarea a sute de mii de rezervişti şi ameninţând cu recurgerea la arma nucleară.

Pus la colț în Ucraina, Putin alege să răspundă cu șantajul nuclear FOTO Shutterstock

Această escaladare are mai multe explicaţii, scrie AFP, potrivit Agerpres.

De ce acum?

Din ziua în care a invadat Ucraina, pe 24 februarie, Kremlinul a susținut neîncetat că totul „decurge conform planului”, chiar și atunci când armata rusă a fost nevoită să renunțe la capturarea Kievului şi să-şi replieze trupele în estul țării vecine.

„De la începutul operaţiunii militare, nimic nu a mers aşa cum fusese prevăzut” de Moscova, constată analista Tatiana Stanovaia.

Lucrurile s-au schimbat şi mai mult la începutul acestei luni, când trupele ucrainene, înarmate de Occident, i-au forțat pe invadatorii ruși să se retragă din Harkov (nord-est) şi să dea înapoi în Donbas (est) şi Herson (sud).

Pe de altă parte, marile ţări emergente pe care Putin încearcă să le ralieze cauzei sale anti-occidentale încep să dea semne de nerăbdare din cauza războiului din Ucraina. Săptămâna trecută, premierul indian Narendra Modi i-a transmis lui Putin că „nu este timpul pentru războaie”, făcându-l pe liderul de la Kremlin să spună că înţelege „îngrijorările”, atât ale Indiei, cât și ale Chinei.

În opinia lui Aleksandr Baunov, un fost expert la Centrul Carnegie din Moscova, închis anul acesta de Guvernul rus, Putin „a primit din partea ţărilor neoccidentale semnalul să înceteze să mai vorbească în numele lor.

În acest context, Rusia a ales să organizeze de urgență referendumuri de anexare a patru regiuni din Ucraina ocupate parțial de armata sa, și anume Donețk, Herson, Luhansk și Zaporojie. Aceste referendumuri sunt prevăzute să aibă loc în perioada 23-27 septembrie.

Ori, doctrina militară rusă prevede recurgerea la arme nucleare dacă teritoriul Rusiei este atacat. Așadar, în ochii Kremlinului, după anexare, orice acțiune militară a Ucrainei asupra vreuneia dintre aceste regiuni ar echivala cu un atac asupra Rusiei, chiar dacă nimeni nu va recunoaște modificarea granițelor.

Prin aceste referendumuri calificate în Occident drept o „parodie”, Rusia urmăreşte să stopeze contraofensiva ucraineană şi livrările de arme occidentale către Kiev, notează AFP.

Încă de marţi, redactorul-șef al postului de propagandă Rusia Today, Margarita Simonian, anticipa pe Twitter că săptămâna aceasta va fi ori „anticamera victoriei noastre iminente”, ori cea „a războiului nuclear”.

Cine va fi mobilizat şi pentru ce?

Mobilizarea parţială anunţată miercuri de Vladimir Putin vizează 300.000 de rezervişti, prioritar persoane cu experienţă militară.

Puţine detalii au fost făcute publice, menționându-se doar că aceşti soldaţi vor fi instruiţi şi echipaţi corespunzător. Dar nu s-a anunţat vreun calendar pentru desfăşurarea lor pe front, unde deja sunt importante efective de trupe experimentate, care suferă pierderi numeroase. Studenţii şi cei încorporaţi în ultimul contingent nu sunt vizaţi de mobilizare, susțin autorităţile ruse.

Potrivit preşedintelui Comisiei de Apărare din Parlamentul rus, Andrei Kartapolov, mobilizarea se referă în special la soldaţii şi subofiţerii rezervişti cu vârste de până la 35 de ani şi ofiţerii în rezervă cu vârste de până la 45 de ani.

Ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, a subliniat că mobilizarea este necesară pentru a putea menţine controlul asupra teritoriilor ocupate în Ucraina.

Linia frontului „are o lungime de peste 1.000 de kilometri. Trebuie să consolidăm această linie şi spatele ei, trebuie să controlăm aceste teritorii”, a declarat Şoigu.

Un pariu al lui Putin?

Începând de marţi şi odată cu anunţul despre referendumurile de anexare, Kremlinul sugerează că intenționează să joace cartea escaladării pentru a obţine capitularea Ucrainei prin punerea opţiunii nucleare pe masă.

„Acesta este un ultimatum al Rusiei adresat Ucrainei şi Occidentului: fie Ucraina dă înapoi, fie are loc un război nuclear”, remarca marţi Tatiana Stanovaia pe Telegram.

De altfel, miercuri Putin a susţinut că „acesta nu este un bluff”.

În cele şapte luni scurse de la începutul conflictului, Occidentul şi-a demonstrat sprijinul faţă de Ucraina, sporind constant sprijinul său militar şi financiar în fața agresiunii ruse. Totuşi, pe plan militar, mobilizarea riscă să fie insuficientă pentru a schimba situaţia din teren, cel puţin pe termen scurt.

Provocarea logistică de a instrui, echipa şi trimite pe front 300.000 de soldaţi este enormă, mai ales că Rusia şi-a desfăşurat deja acolo cele mai bune unităţi şi echipamente, cu preţul unor pierderi enorme, comentează AFP.