Dezinformarea rusă cu privire la deportarea copiilor ucraineni în Rusia, demontată de Curtea Penală Internațională

Curtea Penală Internațională a spulberat dezinformarea propagandei ruse cu privire la deportarea unui număr mare de copii ucraineni în Rusia, care prezenta operațiunea drept una „umanitară”.

Copil ucrainean așteptând să plece din orașul natal afectat de război, în Ucraina. FOTO: Profimedia

Platforma Comisiei Europene, EU vs Disinfo face o analiză a dezinformării din media rusă cu privire la copiii ucraineni deportați.

„De peste un an, mass-media rusă controlată de stat și experții pro-Kremlin încearcă să se convingă pe ei înșiși și lumea că transferul forțat și deportarea ilegală a copiilor ucraineni în Rusia sau teritoriile ocupate temporar de Rusia au fost „umanitare”, „voluntare” și a servit nevoilor copiilor”, se arată în analiză.

Mass-media rusă controlată de stat a prezentat mai multe reportaje despre sute de familii ruse care s-au aliniat pentru a adopta orfani din Donbas și Ucraina, în timp ce unii dintre copiii ucraineni din Mariupol au fost folosiți ca recuzită de către propagandiștii Kremlinului și au trebuit să le mulțumească și să-și îmbrățișeze „eliberatorii” într-o apariție coregrafiată, din februarie 2023, la un miting pro-război de la Moscova.

Apoi, pe 17 martie 2023, Curtea Penală Internațională (CPI) a „spart” balonul propagandistic.

Eliberarea de către CPI a mandatelor de arestare pentru președintele Putin și comisarul rus pentru drepturile copilului, Maria Lvova-Belova, a schimbat narațiunea de dezinformare a Kremlinului cu privire la „evacuarea copiilor în beneficiul lor”.

În anunțul său, Curtea a spus că „există motive rezonabile de a crede” că atât Putin, cât și Lvova-Belova poartă „responsabilitate penală individuală” pentru deportarea ilegală a copiilor ucraineni în Rusia. Anunțul a arătat că departe de a fi măsuri umanitare, deportările Rusiei sunt scandaluri umanitare.”

Reacția Rusiei: minciuni și amenințări

Eu vs Disinfo analizează cum a reacționat Kremlinul toate aceste acuzații.

„În mod previzibil, comentatorii ruși au reacționat doar cu amenințări împotriva Curții și a judecătorilor ei, și cu minciuni și mai absurde”, se arată în analiză.

Potrivit comisarului ucrainean pentru drepturile copilului, Dariya Herasymchuk, Rusia a deportat ilegal cel puțin 19.514 de copii din Ucraina în Rusia până la 30 martie, deși numărul real ar putea ajunge la sute de mii.

Faptul că Rusia transfera și deporta cu forța mii de copii ucraineni a fost recunoscut și de un raport recent al OSCE „Mecanismul de la Moscova”  privind încălcările și abuzurile privind drepturile omului. Raportul, inițiat de 45 de țări, a constatat că „un număr mare de copii ucraineni au fost strămuți de Rusia” și că „practica transferului forțat și/sau deportării copiilor ucraineni în teritoriile ocupate temporar și pe teritoriul Federația Ruse poate constitui o crimă împotriva umanității”.

Per ansamblu, războiul a forțat milioane de ucraineni – copii și adulți – să se mute. Agenția Națiunilor Unite pentru Refugiați raportează că peste 2,8 milioane de refugiați ucraineni se află în Rusia, în timp ce peste 5 milioane sunt în prezent înregistrați în Europa în conformitate cu Directiva UE de protecție temporară sau scheme naționale similare.

Din februarie 2022, un total de aproximativ 16 milioane de persoane au fost forțate să-și părăsească casele din Ucraina, dintre care aproximativ 8 milioane s-au adăpostit în afara Ucrainei, în principal în UE, în timp ce cca. 8,2 milioane au fost forțați să se strămute în interiorul Ucrainei. Din fericire, mulți s-au putut întoarce, dar acest număr masiv, pe lângă miile de morți și răniți, indică amploarea războiului și a suferinței umane.

Cu mult înainte ca Curtea Penală Internațională să-și emită mandatele, dezinformarea pro-rusă a susținut că Rusia a acționat din motive umanitare prin evacuarea oamenilor din zonele de război și a prezentat deportările forțate ca dovezi ale generozității ruse, în special în și în jurul orașului Herson. De obicei, propagandiștii ruși descriu „evacuările” ca rezultat al bombardamentelor ucrainene, adesea cu arme occidentale.

Dar interviurile de la terți cu „evacuați” creează un scenariu mult mai sinistru. Adesea, forțele ruse îi pun pe ucrainenii prinși în teritoriul ocupat de ruși în tabere de „filtrare”, unde cei suspectați de simpatii pro-ucrainene sunt torturați și uneori dispar și unde, într-o practică aparent comună, copiii sunt separați de părinți.

ICC: „Răspunderea penală individuală”

Mandatele de arestare ale Curții au demascat dezinformarea Kremlinului. Nemaifiind capabili să se ascundă în spatele insinuărilor, comentatorii ruși proeminenți au început o dezinformare exagerată. Un articol vorbește despre o situație legală fără precedent: „Ambasada Rusiei în Statele Unite a criticat declarația Casei Albe despre presupusa valabilitate a deciziei Camerei Curții Penale Internaționale de a emite un mandat de arestare pentru Vladimir Putin. Misiunea diplomatică a subliniat că, de dragul propriilor interese geopolitice, Washingtonul sprijină „bacanala juridică fără precedent” declanșată de CPI, împotriva căreia partea americană a impus însăși sancțiuni”.

O altă instituție media a arătat că decizia a crescut riscul de confruntare nucleară internațională. Un altul a afirmat că decizia a fost o „înșelătorie” menită să-i incrimineze pe Putin și Rusia.

Media pro-Kremlin a mers curând mai departe, atacând însăși legitimitatea CPI. Așa cum sa întâmplat cu alte organisme internaționale care au îndrăznit să pună sub semnul întrebării acțiunile Rusiei, instituțiile de dezinformare au numit CPI o „armă politică”. Sputnik a declarat că CPI „a devenit o armă pentru imperialismul american”.

Un articol în limba italiană a susținut că mandatul de arestare a distrus „ultima aparență de credibilitate” a Curții. Sputnik Africa (succesorul falimentarului RT France) a considerat ICC „brațul secular al sistemului de recolonizare”, sperând să manipuleze sau să „spele creierul” publicului din Africa, din Rusia și nu numai.

„Scopul tuturor acestor articol era evident. În loc să vorbească despre dovezile din spatele mandatelor sau să recunoască posibilitatea ca țara să fie condusă de un criminal de război, comentatorii pro-Kremlin au încercat frenetic să schimbe subiectul”, se arată în analiză.

Narațiuni insidioase

Una dintre cele mai insidioase încercări de a schimba narațiunea a venit sub forma unui „documentar” Russia Today care acuză ucrainenii, occidentalii și ONG-urile occidentale, inclusiv Medicii fără frontiere, că au răpit copii pentru a le recolta organele sau i-au supus traficului sexual. Tactica era familiară – „acuză-ți adversarul de acte scandaloase și folosește acele acuzații pentru a-ți justifica propriul comportament rău” – și a fost folosită în trecut. Chiar înainte de invazia pe scară largă a Ucrainei, instituțiile pro-Kremlin au acuzat în mod fals Ucraina că preleva organele propriilor soldați.

Alte articole au inventat fantezii despre faptul că guvernul ucrainean „fura” copii din Donbas și îi preda „pedofililor britanici” sau îi schimbă cu arme. De asemenea, UE a fost acuzată că „fura copii” chiar de la părinții lor refugiați.

Desigur, UE și-a deschis porțile pentru refugiații ucraineni, inclusiv pentru copiii lor, oferind în același timp o gamă largă de programe de sprijin pentru aceștia.

Ritmul lent al justiției

Decizia CPI este doar prima dintre ceea ce ar putea fi decenii de litigii și condamnări internaționale cu privire la crimele de război pe care Rusia le-a comis în timpul invaziei Ucrainei de către Putin. Ritmul unei astfel de justiții poate fi lent, dar este constant. La 19 martie, Înaltul Reprezentant al UE Josep Borrell a numit decizia „un început al procesului de tragere la răspundere a liderilor ruși”.

Câteva zile mai târziu, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat că ea și premierul polonez Mateusz Morawiecki, în parteneriat cu guvernul ucrainean, au inițiat măsuri menite să facă presiuni asupra Rusiei pentru a returna copiii ucraineni în țara lor.

Aceste măsuri, la rândul lor, au atras atenția conducerii Kremlinului că crimele de război rusești din Ucraina, inclusiv deportarea forțată a copiilor, nu vor trece fără consecințe, conchide analiza.