„Nu dăm bani fără petrol“. Orban joacă dur la Bruxelles: blochează banii pentru Ucraina și cere energie ieftină din Rusia
0Tensiunile din interiorul Uniunii Europene ating un nou punct critic. Liderii europeni se reunesc astăzi, 19 martie, la Bruxelles, într-un summit în care una dintre mizele centrale este deblocarea unui împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina — blocat în prezent de Ungaria.
În culise, presiunea asupra premierului ungar Viktor Orban este descrisă de diplomați drept „fără precedent”. Fără acest sprijin financiar, Kievul riscă să rămână fără resurse încă din luna aprilie.
Budapesta folosește însă o temă sensibilă ca instrument de negociere: conducta de petrol „Drujba”, afectată în urma atacurilor din timpul războiului. Orban, cunoscut pentru relațiile sale apropiate cu Moscova și pentru conflictele repetate cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, refuză să cedeze.
Luna trecută, liderul ungar a blocat acordul privind creditul, invocând disputa legată de funcționarea conductei. În același timp, decizia sa a iritat mai multe state membre, mai ales în contextul în care Ungaria, alături de Cehia și Slovacia, a obținut excepții de la contribuțiile la acest mecanism financiar.
Mesajul lui Orban rămâne tranșant: „Nu există livrări de petrol? Nu există bani. Este atât de simplu”, a scris acesta pe platforma X. Ulterior, a acuzat Kievul că „folosește blocada petrolului” pentru a exercita presiuni asupra Ungariei.
„Nu vom ceda. Nu vom renunța la energia ieftină. La Bruxelles vom spune <<NU>>”, a transmis premierul ungar, întărind impresia unei rupturi tot mai adânci în interiorul Uniunii.
Conducta „Drujba” transporta petrol rusesc către Ungaria și Slovacia prin Ucraina, însă a fost avariată în urma bombardamentelor din ianuarie. În timp ce Kievul susține că reparațiile necesită timp, Budapesta insistă că infrastructura este deja funcțională.
Diplomații europeni mizează, în schimb, pe un acord recent obținut de Zelenski privind repararea conductei cu sprijin financiar și tehnic din partea UE, încercând să-l convingă pe Orban să renunțe la veto.
„În decembrie am luat o decizie politică la nivelul Consiliului European. A venit momentul să o punem în aplicare”, a declarat președintele Ciprului, Nikos Christodoulides, avertizând că nerespectarea unei decizii comune ar submina credibilitatea Uniunii.
Între timp, relațiile dintre Kiev și Budapesta se deteriorează rapid. Blocaje instituționale, schimburi dure de replici și amenințări privind livrările de energie conturează un conflict care depășește cadrul diplomatic clasic. Totul se suprapune peste campania electorală din Ungaria, unde retorica privind „amenințarea ucraineană” devine instrument politic.
Premierul maghiar vrea ca Rusia să facă parte din sistemul energetic și de securitate al Europei
Într-un registru și mai controversat, Viktor Orban a declarat recent că Rusia nu ar trebui exclusă din arhitectura de securitate și energetică a Europei, în ciuda agresiunii împotriva Ucrainei.
„Nu ar trebui să împingem Rusia în afara sistemului european de securitate, nici din cel energetic și nici din cel comercial”, a afirmat liderul ungar, sugerând necesitatea unei resetări a relațiilor după încheierea războiului.
Mai mult, acesta a lansat ideea construirii unei noi arhitecturi energetice europene care să includă din nou resurse rusești, argumentând că „războiul trebuie încheiat, iar apoi trebuie fie să revenim la vechea normalitate, fie să construim una nouă”.
În paralel, Ungaria a cerut recent suspendarea tarifelor și taxelor suplimentare pentru importurile de îngrășăminte din Rusia și Belarus și a solicitat Comisiei Europene să ridice sancțiunile asupra energiei rusești, pe fondul creșterii prețurilor.
Poziția Budapestei rămâne însă izolată. Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a transmis că nu există, în acest moment, apetit în rândul statelor membre pentru reluarea cooperării energetice cu Rusia.
Se încarcă comentariile...
