De ce nu se teme Kremlinul de Occident: de ani buni, bogaţii Rusiei cumpără Europa
0Criza din Kiev s-a transformat în ultima săptămână într-un adevărat conflict care stă să izbucnească între Rusia şi Occident. Vestului aproape că nu îi vine să creadă că Vladimir Putin a invadat Ucraina cu circa 15.000 desoldaţi.
Reacţia oficialilor europeni şi americani este, cel puţin pentru moment, una de uimire. Publicaţia „Politico” se întreabă de ce Rusia alege să-şi rişte legăturile cu Occidentul în valoare de trilioane de dolari.
De ani de zile, bogaţii Rusiei cumpără Europa. Copiii bogaţilor ruşi sunt în siguranţă în diverse oraşe europene, iar banii părinţiilor sunt adăpostiţi bine în bănci austriece sau în state considerate „paradisuri fiscale”.
În ultimii ani, Rusia şi-a dat seama că „aristocraţii” europeni, în special magnaţii, pot deveni foarte servili atunci când e vorba de bani. Ruşii îi văd acum ca nişte ipocriţi - aceleaşi „elite” europene care îi ajută să-şi ascundă averile. În acest caz vorbim de sume impresionante. Banca Centrală din Rusia estimează că circa două treimi din cele 56 de miliarde de dolari care au ieşit din Rusia în 2012 ar putea avea legătură cu activităţile ilegale.
Pe de altă parte, Kremlinul nu recunoaşte cu adevărat o independenţă a ţărilor europene, cu excepţia Germaniei, deoarece le consideră mai mult sau mai puţin depedente de SUA. Însă în acelaşi timp, Rusia a înţeles că un control prea mare al americanilor în Europa a început demult să se dizolve. Moscova este conştientă că ţări europene precum Spania, Italia sau Grecia se bat reciproc pentru a deveni unul dintre cei mai buni parteneri ai Rusiei, fără a cere însă prea multe garanţii în schimb.
Singurele temeri ale Moscovei din timpul Războiului Rece au fost că o tensionare prea mare a relaţiilor cu Occidentul ar putea declanşa sancţiuni economice în industria energetică, precum şi tăierea accesului la sectorul bancar străin. Însă alte îngrijorări pentru Moscova nu au existat.
Rusia a înţeles că Statele Unite, cel puţin în ultima perioadă, sunt distrase în conflictele sale vechi din Afganistan, China, Siria ori Iran, însă fără a avea o poziţie concretă, ci mai degrabă una vulnerabilă. De asemenea, Rusia ştie bine că Statele Unite au nevoie de sprijinul ei pentru a-şi continua exporturile. Toate acestea l-au făcut pe Vladimir Putin să fie încrezător asupra faptului că elitele şi liderii europeni sunt mult mai interesate de bani decât de independenţă. Dovada sunt evenimentele din Georgia, din 2008, atunci când în urma conflictului, în pofida numeroaselor declaraţii internaţionale, nimeni nu a ridicat problema miliardelor ruseşti din Europa.
Kremlinul consideră că a înţeles secretul Europei, şi anume că este condusă de o elită cu o moralitate pur speculativă: cum să faci bani din orice şi să-i muţi în paradisuri fiscale.
Rusia este aşadar cât se poate de încrezătoare că nu va exista niciun „atac” economic la adresa ei din partea Occidentului. Vladimir Putin ştie că toţi cetăţenii ruşi îl vor privi ca pe un erou dacă va acţiona în Crimeea şi îşi va păstra influenţa.
Dacă ar fi după preşedintele Rusiei, Moscova ar fi cuprins deja toată Ucraina, însă pentru liderul de la Kremlin fiecare pas pe care îl face trebuie expus la televizor, în faţa cetăţenilor ruşi. Politica rusă nu are substanţă.
Singura substanţă a politicii ruse este de a extrage miliardele de dolari din diferite naţiuni şi de a le ascunde în paradisuri fiscale. Din aceste motive, Rusia nu se va teme de Occident în Crimeea, în special deoarece ea a reprezentat un simbol puternic în istorie.
În trecut, dar şi astăzi, Crimeea este un teren de joacă imperial. Totodată, Crimeea reprezintă şi un punct turistic important al civilizaţiei ruse, aşadar este de aşteptat ca Rusia să nu cedeze niciodată această regiune din sfera influenţelor ei. De aceea, Putin a invadat Crimeea. Şi-a dat seama că nu are nimic de pierdut.
(Preluare din publicaţia americană „Politico)
Pe aceeaşi temă:
Ucraina, „anschluss“-ul lui Putin
Invazia Ucrainei, care se petrece chiar sub ochii noştri, are o sumedenie de similitudini cu evenimentele din perioada 1937-1939, din centrul Europei. De la pretextele Rusiei până la ezitările Occidentului, de la nerespectarea angajamentelor şi a tratatelor semnate de marile puteri la neputinţa organismelor internaţionale, de la ruperea de realitate a liderului Rusiei până la negocierea peste capul victimelor, totul induce un deja-vu.
Criza ucraineană continuă să fie cel mai fierbinte subiect dezbătut la cel mai înalt nivel diplomatic, în timp ce Peninsula Crimeea rămâne sub ocupaţia trupelor ruse. Marţi, armata ucraineană a transmis că a respins un atac al Forţelor Navale ruse, anunţ urmat de dezvăluirea Rusiei, care a spus că a testat în aceeaşi zi o rachetă balistică internaţională.
La puţin peste trei luni de la izbucnirea protestelor pro-europene de la Kiev, Ucraina a ajuns în pragul războiului, denunţând o invazie rusă în Crimeea. De cealaltă parte, ruşii susţin că „nu vor face niciun compromis” pentru a-şi apăra cetăţenii de acolo.
Fostul consilier pe probleme de securitate naţională al preşedintelui american Jimmy Carter avertizează că, dacă Vestul va continua să privească pasiv mobilizarea de trupe ruse în Ucraina, care ar putea duce până la urmă la răsturnarea noii puteri de la Kiev, atunci securitatea şi libertatea nou-dobândite de ţările învecinate Ucrainei - România, Polonia şi cele trei state baltice - sunt şi ele în pericol.
Generalul de armată (r) Constantin Degeratu, fost şef al Statului Major General al Armatei Române, a discutat cu jurnalistul Cristian Unteanu şi redactorul-şef „Adevărul” Dan Marinescu despre cele mai recente dezvoltări în zona diplomaţiei internaţionale, dar şi despre noile mişcări de trupe şi despre semnificaţia posibilei amplificări a conflictelor existente în Ucraina.
Rusia a anunţat condiţiile în care va discuta cu Occidentul pe tema Ucrainei. NATO se reuneşte de urgenţă
Rusia este dispusă pentru negocieri pe tema crizei din Ucraina numai dacă va fi pus în aplicare acordul de la 21 februarie, care prevede organizarea alegerilor prezidenţiale anticipate în decembrie 2014, a anunţat o sursă din cadrul Ministerului rus de Externe.
Preşedintele demis Viktor Ianukovici a cerut Rusiei să trimită soldaţi în Ucraina
Preşedintele demis al Ucrainei, Viktor Ianukovici, a solicitat ajutor militar din partea Rusiei şi a cerut autorităţilor de la Moscova să trimită trupe peste graniţă, pe teritoriul ucrainean, potrivit declaraţiilor ambasadorului rus la ONU, relatează BBC News.
Cum ricoşează criza din Ucraina în economia românească
Leul şi cotaţiile principalelor companii listate la Bursă încep să piardă teren, pentru că investitorii sunt îngrijoraţi, iar creşterea preţurilor la ţiţei ar putea declanşa scumpiri în lanţ.
INFOGRAFIE Pe cine ţine în şah flota rusă din Crimeea
Armata rusă s-a instalat în Crimeea în urmă cu peste 200 de ani, după ce Ecaterina a II-a a construit o bază navală la Sevastopol, iar în prezent Rusia plăteşte chirie Ucrainei pentru găzduirea unei flote cu care intimidează "vecini mici", dar nu face faţă NATO, scrie „Washington Post“.
Câteva motive pentru care nu ar trebui să îi plângem pe ucraineni Există în ultimele zile o sensibilitate deosebită faţă de Ucraina. Rusia a invadat Crimeea, pe care acum o stăpâneşte. Aparent am fi în pragul unui război rece, iar Rusia nu doreşte să bată înapoi. Pentru România, o Ucraină democratică, cel puţin la nivelul ţării noastre, ar fi perfectă, dar e posibil oare acest lucru?
Putin a „pierdut contactul cu realitatea“, i-a transmis Angela Merkel lui Obama Preşedintele rus Vladimir Putin a „pierdut contactul cu realitatea“, i-a spus cancelarul german Angela Merkel şefului administraţiei americane Barack Obama duminică seara, după convorbirea telefonică pe care o purtase înainte cu liderul de la Kremlin privind situaţia din Crimeea, potrivit The New York Times.
Invazia rusă din Ucraina nu poate fi oprită În Crimeea s-ar afla deja peste 15.000 de soldaţi ruşi, iar Moscova continuă să trimită tancuri, vase şi avioane de luptă. Dacă situaţia peninsulei pare decisă, Vestul face eforturi pentru a descuraja scindarea părţii de est a ţării, tradiţional rusofilă.
La Ucraina nu se renunţă fără luptă Care este costul deciziei Kremlinului în Crimeea şi care este cursul de acţiune global de urmat, luând în calcul şi escaladarea conflictului?
Se încarcă comentariile...
