Cât se poate baza Iranul pe Rusia? Vladimir Putin condamnă „agresiunea neprovocată” a SUA. „Riscăm destabilizarea întregii lumi”
0Vladimir Putin a condamnat public atacurile recente ale Statelor Unite asupra instalațiilor nucleare din Iran, calificându-le drept „absolut nejustificate” și „neprovocate”, într-o declarație făcută la Moscova în cadrul unei întâlniri cu ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi. Liderul de la Kremlin a transmis că Rusia își exprimă sprijinul pentru poporul iranian și caută „o soluție pașnică, durabilă, prin mijloace diplomatice”.
„Este o agresiune fără temei împotriva unui stat suveran”, a declarat președintele rus, într-un context regional tot mai tensionat după ce SUA și Israelul au desfășurat, în ultimele 48 de ore, o serie de atacuri aeriene asupra unor obiective strategice iraniene, inclusiv asupra sitului nuclear de la Fordow.
Kremlinul: „S-a deschis cutia Pandorei”
Declarațiile Moscovei vin într-un moment în care conflictul escaladează rapid. Israelul a reluat atacurile asupra unor „ținte guvernamentale” din Teheran, în timp ce Washingtonul susține că a reușit să distrugă complet capacitatea Iranului de îmbogățire a uraniului.
Ambasadorul Rusiei la ONU, Vasili Nebenzia, a transmis un avertisment dur în cadrul unei reuniuni de urgență a Consiliului de Securitate: „Nu știm ce suferință sau ce noi catastrofe va aduce această decizie.” Rusia acuză Statele Unite că pun în pericol „securitatea întregii umanități”, subliniind că atacarea unor obiective nucleare reprezintă o încălcare gravă a normelor internaționale.
Rusia, lipsită de influență în conflictul Israel-Iran
În ciuda parteneriatului recent semnat cu Teheranul și a legăturilor istorice cu regimul iranian, Moscova este astăzi mai degrabă un spectator tăcut decât un actor global.
Potrivit unor surse din interiorul cercurilor de politică externă de la Moscova, citate de The Moscow Times, Kremlinul nu a anticipat ofensiva israeliană și nici reacția președintelui american Donald Trump, care s-a poziționat ferm de partea premierului Netanyahu. Rusia — prinsă în războiul prelungit din Ucraina și cu o capacitate militară și diplomatică slăbită — nu a fost în măsură să ofere nici sprijin, nici mediere.
„Ne-am bazat pe stilul imprevizibil al lui Trump și pe dorința lui de a părea un mediator de pace”, spune un fost oficial de rang înalt de la Kremlin. „Am crezut că va împiedica o intervenție israeliană sau va negocia o soluție care să permită Iranului să salveze aparențele.”
Calculele de la Moscova s-au bazat pe o percepție eronată: că Iranul e într-o poziție relativ stabilă și că o intervenție directă din partea Israelului ar fi improbabilă. Și totuși, realitatea s-a dovedit exact opusul. Israelul a lansat atacuri aeriene extinse asupra instalațiilor nucleare și a infrastructurii militare iraniene. Printre victime se numără comandanți ai Gărzilor Revoluționare și sute de civili.
În ciuda semnării unui acord de parteneriat cu Iranul acum doar două luni și a colaborării extinse în domeniul economic (coridorul Nord-Sud, centrala nucleară de la Bushehr), Kremlinul pare să fi renunțat la orice pretenție de arbitru regional.
„Dacă Rusia ar fi avut cu adevărat instrumente de influență, le-ar fi folosit. Așa cum a făcut în 2015, când intervenția sa aeriană a salvat regimul de la Damasc”, comentează o sursă diplomatică.
Dar acum, după mai bine de trei ani de război în Ucraina și cu relații tensionate în regiune, Rusia are mai puține opțiuni ca niciodată. Nici acordul strategic cu Iranul nu include vreo clauză de apărare comună.
„Furnizarea de sisteme S-400? Improbabil. Capacitățile noastre de apărare antiaeriană sunt deja solicitate la maximum acasă. În plus, există riscul ca ele să fie interceptate sau distruse”, explică Boris Bondarev, fost diplomat rus la ONU.
Pe plan diplomatic, încercările Rusiei de a se oferi drept mediator au fost întâmpinate cu refuz clar de către Washington. Trump i-a transmis direct lui Putin să-și rezolve mai întâi propriul conflict din Ucraina. Relațiile cu Israelul, cândva cordiale, s-au degradat vizibil după invazia rusă din 2022 și reacțiile ambigue ale Moscovei la criza din Gaza.
În ciuda lipsei de reacție, Kremlinul nu stă complet inert. Surse guvernamentale spun că strategia Moscovei este acum să evite escaladarea și să nu pericliteze o eventuală „fereastră de oportunitate” în relația cu Trump. Obiectivul principal? Să abată atenția de la Ucraina.
„Vom încerca să formăm un grup de presiune din state ca China, Brazilia, India și partenerii din Golf, care să ceară dezescaladarea. Dar nu putem conduce o coaliție pentru pace în timp ce suntem noi înșine în război”, recunoaște un diplomat rus.
Unii analiști ruși văd însă un potențial câștig indirect: dacă Orientul Mijlociu se inflamează, atenția internațională s-ar putea muta de la Ucraina. „Pentru noi, e o oportunitate de a prelungi conflictul fără presiuni externe mari”, susține Ruslan Puhov, directorul Centrului pentru Analiza Strategiilor și Tehnologiilor.
Dar această tăcere strategică are un preț. Imaginea Rusiei ca mare putere — garant al echilibrului regional, aliat de încredere — se erodează pe zi ce trece. Lipsa de reacție în fața unui atac major asupra Iranului, furnizorul de drone în războiul din Ucraina, transmite un mesaj clar în Orientul Mijlociu: Moscova nu mai este ce-a fost.
Trump: „Iranul nu va mai avea bomba. Nu vrem război, dar suntem pregătiți”
Într-o declarație adresată națiunii la întoarcerea escadrilei de bombardiere B-2 din Iran, președintele Donald Trump a declarat că „instalațiile nucleare-cheie ale Iranului au fost complet distruse” și a sugerat că regimul de la Teheran „nu mai are nicio șansă să dezvolte arma nucleară”.
Trump a cerut o „schimbare de regim” și a spus că Iranul ar trebui să „revină imediat la masa negocierilor”. Mesajele au fost transmise inclusiv pe platforma sa de socializare, unde a afirmat: „Am scos bomba din mâna lor – și ar fi folosit-o, dacă ar fi putut.”
Secretarul de stat Marco Rubio a susținut că SUA au oferit Iranului un program nuclear civil, însă „au fost respinși în mod repetat”.
Medvedev: „Iranul supraviețuiește și iese întărit din acest atac”
Fostul președinte rus Dmitri Medvedev a reacționat la rândul său într-un mesaj pe platforma X, în care afirmă că „SUA au eșuat în ceea ce și-au propus: regimul iranian nu doar că a supraviețuit, dar a devenit și mai consolidat.” Acesta susține că, în urma atacurilor, populația iraniană „s-a strâns în jurul conducerii religioase, chiar și cei care anterior erau indiferenți.”
Europa cere calm, Iranul amenință cu represalii
Miniștrii de externe ai E3 – Marea Britanie, Franța și Germania – au emis o declarație comună prin care cer Iranului „să nu escaladeze și mai mult” și să revină la negocieri. În același timp, liderii europeni recunosc riscurile majore pe care le implică distrugerea completă a infrastructurii nucleare iraniene.
Însă Teheranul nu pare dispus să cedeze. Președintele iranian Masoud Pezeshkian a declarat că „SUA trebuie să răspundă pentru agresiunea comisă”, iar un consilier apropiat al ayatollahului Ali Khamenei a avertizat că „nu va mai exista loc pentru prezența americană în regiune”.
Într-o mișcare diplomatică crucială, ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, se află la Moscova pentru consultări. Oficialul iranian a acuzat administrația americană de „comportament ilegal și belicos”, adăugând că Iranul nu va mai accepta „nicio formă de impunere” în privința programului său nuclear.
Riscuri sporite de atacuri și destabilizare regională
Atacurile aeriene desfășurate sub numele de cod Operation Midnight Hammer (Operațiunea ciocanul de la miezul nopții) au implicat șapte bombardiere invizibile B-2 care au lansat 14 bombe penetrante asupra instalațiilor de la Natanz, Fordow și Isfahan. Oficialii americani susțin că au „neutralizat” capacitatea nucleară a Iranului. Cu toate acestea, evaluarea completă a daunelor, în special la situl subteran Fordow, rămâne incertă.
Între timp, Marea Britanie, deși nu a participat direct la operațiune, a fost informată din timp și a ridicat nivelul de alertă la bazele sale militare din Cipru, temându-se de represalii. Ministrul britanic al apărării a anunțat dislocarea unor aeronave suplimentare în regiune, iar autoritățile avertizează cu privire la riscuri crescute de atacuri cibernetice și acțiuni teroriste pe teritoriul Regatului Unit.
O lume la marginea prăpastiei nucleare
Într-o evaluare preliminară, Rafael Grossi, directorul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, a declarat că situl de la Natanz este „complet distrus”, iar despre Fordow a spus că „daunele sunt probabil semnificative, dar imposibil de evaluat complet la acest moment”.
Ambasadorul Rusiei la ONU a concluzionat sec: „Dacă nu oprim acum această escaladare, Orientul Mijlociu se va afla în pragul unui conflict de proporții, cu urmări impredictibile pentru securitatea globală.”
Se încarcă comentariile...
