Viorel Soltan, directorul Centrului de Politici şi Analize în sănătate: „Motivăm autorităţile să ia decizii corecte şi cu impact pozitiv asupra societăţii“

Viorel Soltan vorbeşte despre proiectele pe care le dezvoltă Centrul PAS, inclusiv cele de responsabilitate socială, pornind de la principiul că omul simplu trebuie să aibă mai multă informaţie despre sistemul de sănătate, politicile statului în domeniu şi drepturile pacienţilor.

Domnule Viorel Soltan, de ce aţi lăsat neurologia şi v-aţi dedicat elaborării şi implementării politicilor în sănătate?
Viorel Soltan: Sunt medic neurolog de specialitate, am absolvit Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu“. Dar am practicat medicina doar în perioada de rezidenţiat. Pe atunci, domnul rector Ion Ababii m-a inclus într-un proiect ce oferea internet comunităţii medicale. Se numea internet medical. A fost primul meu proiect. Mi-a plăcut şi am continuat. După care, la un moment dat, am plecat să văd ce înseamnă proiecte finanţate de donatori şi am început să lucrez la Fundaţia Soros-Moldova. Am avut posibilitatea să lucrez mai departe în organizaţii internaţionale mari în domeniul sănătăţii. În 2007, când am decis să restructurăm Centrul pentru Politici şi Analize în Sănătate (PAS), am zis că putem dezvolta şi capacităţi locale, să nu lucrăm doar pentru instituţii internaţionale, dar să dezvoltăm şi centre de analiză. Am avut multe oferte să plec peste hotare, am refuzat… deocamdată. Îmi place ceea ce fac.

Centrul PAS este cunoscut drept ONG-ul care aplică şi monitorizează în mod special proiectele ce ţin de controlul tuberculozei şi infecţiei HIV. Dacă e să explicaţi mai simplu, cu ce se ocupă Centrul PAS?
Centrul PAS are un portofoliu de 16 proiecte din diverse domenii. Sunt proiecte de dezvoltare sau investiţionale, finanţate în mare parte de Fondul Global sau Banca Mondială. Proiectele despre care aţi pomenit sunt finanţate de Fondul Global şi presupun o colaborare foarte strânsă cu instituţiile statului pentru a menţine controlul asupra tuberculozei şi HIV/SIDA. Pot spune că avem o colaborare bună cu Ministerul Sănătăţii în acest sens. Un alt grup de proiecte vizează monitorizarea politicilor din domeniul sănătăţii. Monitorul Sănătăţii este unul dintre ele. Este finanţat de Fundaţia Soros şi aici Centrul PAS are misiunea să monitorizeze tot ce se întâmplă în domeniul politicilor de sănătate, să le analizeze, dar şi să informeze populaţia despre impactul implementării acestora. Un alt proiect ţine de controlul tutunului. Centrul PAS este implicat în promovarea proiectului de lege, ceea ce implică o colaborare foarte intensă cu Ministerul Sănătăţii, dar şi cu alte instituţii ale statului, cum ar fi, de exemplu, Parlamentul. Iată aici relaţiile sunt uneori dificile. În astfel de proiecte relaţia dintre societatea civilă şi stat nu este întotdeauna prietenoasă.

Adică sunt relaţii de confruntare?
Exact. Noi încercăm să motivăm autorităţile să ia decizii corecte, care ar avea un impact mai mare şi pozitiv asupra societăţii. În cazul Moldovei, acţiunile statului în dezvoltarea politicilor sunt, de obicei, mai lente şi evident schimbările sunt acceptate mai greu. Este un proces specific nu doar pentru Moldova. În toată lumea rolul societăţii civile este cel de „watch dog“.

Ceea ce în Moldova este mai dificil?

Nu neapărat. De exemplu, Centrul PAS este membru al Consiliului Naţional de Participare (CNP). Este o organizaţie creată prin Hotărâre de Guvern, formată din 30 de ONG-uri active, care au exact acest rol – să ajute Guvernul să dezvolte o activitate transparentă şi să explice simplu şi eficient impactul deciziilor sale asupra cetăţenilor. Acest rol îl avem noi în cadrul proiectului „Monitorul Sănătăţii“. 

Ca să revenim la proiectele ce ţin de tuberculoză şi HIV/SIDA. Unde se află Moldova pe harta Europei, la acest capitol?
Dacă vorbim despre HIV/SIDA, atunci Moldova este într-o etapă de epidemie concentrată. Ce înseamnă acest lucru? Este o epidemie înregistrată printre anumite grupuri de oameni. Dacă e să comparăm Moldova cu alte state la capitolul „cifre“, atunci putem spune că noi suntem o povară uşoară în comparaţie cu alte ţări. Ucraina, de exemplu, este o povară severă în acest sens. În schimb, tuberculoza reprezintă o povară mult mai mare pentru noi. Suntem în categoria „povară severă“, ceea ce înseamnă că din cauza situaţiei existente, statul consumă mai multe resurse decât ar trebui pentru a preveni şi a controla eficient tuberculoza. Maladia aceasta în Moldova ţine mai mult de dezvoltarea rezistenţei, adică forme ale tuberculozei ce sunt rezistente la medicamente şi aceasta implică deja tratamente mult mai dificile şi îndelungate, dar şi mai costisitoare. Respectiv, suntem printre primele ţări din regiune în ceea ce priveşte dezvoltarea tuberculozei multidrog rezistente. 

Ce alte proiecte importante dezvoltă Centrul PAS?
Mai avem o altă categorie de proiecte unde Centrul PAS acţionează ca şi agent fiduciar. Adică facem managementul financiar pentru anumite instituţii, responsabilitatea noastră directă fiind managementul financiar bun. Centrul PAS este recunoscut de către donatorii internaţionali ca fiind un partener de încredere, noi suntem subiectul auditului extern anual efectuat de către cele mai puternice companii de audit din lume, ceea ce arată că managementul financiar şi contabilitatea din cadrul Centrului corespund rigorilor internaţionale şi sunt efectuate cu mare grijă şi corectitudine. Din acest motiv, am fost evaluaţi de mai mulţi donatori care au decis să analizeze fondurile prin intermediul Centrului PAS, pentru un management mai bun al proiectelor. 

Aveţi şi proiecte de responsabilitate socială?
Există mai multe activităţi de dezvoltare a responsabilităţii sociale, dar acestea sunt cuprinse într-un concept mai larg. Există un concept de dezvoltare a durabilităţii organizaţiilor neguvernamentale. Noi întotdeauna am spus că ONG-urilor din Moldova le vine foarte greu să obţină finanţare durabilă.

Şi Centrul PAS caută o astfel de dezvoltare durabilă în dezvoltarea Platformei E-Sănătate.MD? Ce anume presupune această colaborare?
Centrul PAS este unul din fondatorii acestei platforme şi avem aici câteva proiecte. Unul dintre ele este portalul spitale.md, deja funcţional, care a fost dezvoltat prin intermediul unor proiecte cofinanţate de Fundaţia Soros-Moldova. Ideea este să oferim cetăţeanului mai multe informaţii despre spitalele în care ei se tratează. Pe acest portal omul simplu poate intra, accesa şi vedea care sunt performanţele spitalelor din Moldova, poate să le compare, să le evalueze şi chiar poate lăsa comentarii despre tratamentul de care a beneficiat şi condiţiile din spitalul unde s-a tratat. 

Este un portal pentru pacienţi sau este destinat şi managerilor instituţiilor medicale?
Cred că este o platformă ce îmbină nevoile de informare ale ambelor grupuri. În primul rând, omul simplu poate afla multă informaţie despre spitale, despre performanţa şi calitatea lor. Pe de altă parte, managerii de spitale pot înţelege ce reprezintă instituţia lor, în comparaţie cu altă instituţie medicală, să înţeleagă de ce un spital are un rating mai bun şi o calitate mai bună a serviciilor. Astfel, această platformă generează informaţii pentru a lua decizii mai bune. Pentru un manager de instituţie este foarte important să ţină mâna pe puls, să înţeleagă cât de bine este percepută instituţia de către beneficiari. Chiar şi parteneriatele pe care le-am dezvoltat după lansarea Spitale.md au menirea să le aducă mai aproape de oameni.

Vă referiţi la parteneriatul cu autorităţile din Sănătate ale municipiului Chişinău?
Da. Mă refer la acel parteneriat cu autorităţile publice locale şi spitalele din Moldova, parteneriat care a fost semnat cu autorităţile publice din Chişinău şi zece spitale municipale, cu Primăria Bălţi şi spitalul municipal Bălţi, Consiliul raional Ungheni şi spitalul raional. Aceste trei parteneriate au stat la baza unui parteneriat mai mare cu autorităţile şi cu instituţiile medicale pentru a explica omului cum sunt prestate serviciile în spital.

Nu era mai simplu să fie un parteneriat direct cu Ministerul Sănătăţii sau cu CNAM, care cumpără serviciile medicale?
Noi am propus de câteva ori CNAM-ului să fie parte a platformei. Din varii motive, unul fiind şi monitorizarea calităţii serviciilor, unde CNAM are rolul de cumpărător al serviciilor medicale. Deocamdată, nu avem un răspuns. Cred că ei examinează propunerea, între timp noi dezvoltăm parteneriate individuale. Propunerea noastră de a ne asocia cu CNAM rămâne în vigoare. Dacă CNAM ar dori să ia leadershipul şi să fie prezentă în cadrul acestui parteneriat ca instituţie-cheie care este responsabilă de monitorizarea serviciilor medicale, cred că ar fi un lucru benefic.

De ce o platformă online? Nu toţi moldovenii au acces la internet şi nici nu se pricep să facă evaluări online?
Am zis că lucrăm pentru viitor, iar acest viitor implică şi tehnologii moderne. Tehnologiile online şi cele informaţionale presupun acele instrumente moderne care trebuie luate în calcul. Cu zece ani în urmă, nimeni nu s-ar fi gândit că putem avea tehnologiile de astăzi. Practic, un minicalculator în telefonul mobil. Lumea se dezvoltă şi cred că noi trebuie să fim în pas cu ea, iar aceste tehnologii trebuie să fie prezente în toate proiectele pe care vrem să le dezvoltăm. Utilizarea internetului în Republica Moldova creşte foarte repede. Chiar şi în sate, constat cu satisfacţie, aceste tehnologii sunt tot mai mult folosite, iar rapoartele instituţiilor internaţionale, cum ar fi Banca Mondială, arată că utilizarea internetului în Moldova este la un nivel înalt în comparaţie cu multe ţări din regiune. 

Pe Platforma E-Sănătate.MD există şi o componentă informativă. Centrul PAS are vreo implicaţie în politica editorială?
Categoric nu, nu se implică. Aşa am convenit foarte clar de la început, când am iniţiat dezvoltarea acestei componente. Au fost elaborate reguli foarte stricte în ceea ce priveşte colaborarea dintre Centrul PAS şi Platforma E-Sănătate.MD. Politica editorială a fost discutată şi Centrul PAS nu are nicio influenţă în blocul media al acestei platforme.

Pe de altă parte, opiniile şi gândurile multor experţi de la Centrul PAS se regăsesc adesea pe e-sanatate.md şi aproape mereu exprimă critici în ceea ce priveşte acţiunile instituţiilor medicale ale statului…
Experţii noştri sunt prezenţi şi la alte instituţii media. Centrul PAS are un grup de experţi mare şi divers în domeniul sănătăţii, specialişti cu renume în domeniu, care au o experienţă vastă nu doar în Moldova, dar şi în regiune şi chiar în întreaga lume. Este păcat să nu utilizăm anumite capacităţi pe care şi le-au dezvoltat. Evident că ei vor fi prezenţi acolo unde este vorba de analiză şi evaluarea politicilor în domeniul sănătăţii. Că aceste comentarii sunt adesea critice faţă de acţiunile sau politicile ministerului este chiar benefic. Sunt critici constructive, argumentate şi ele nu duc la altceva decât la iniţierea discuţiilor, ca aceste politici să fie bune.

Vă mulţumim pentru interviu.

A fost lansat Dosarul Electronic de Sănătate i-SaN

Platforma E-Sănătate.MD a lansat, în premieră pentru Moldova, Dosarul Electronic de Sănătate (iSaN) - un sistem online ce oferă soluţii complete pentru pacienţi privind administrarea informaţiilor de sănătate, dar şi comunicarea cu medicii şi instituţiile medicale. „În lume, dosarul electronic e utilizat pe scară largă şi se bucură de popularitate. iSaN este un produs creat şi dezvoltat pentru Moldova, ţinând cont de preferinţele şi necesităţile pacienţilor de la noi, dar şi de particularităţile sistemului nostru de sănătate“, a declarat Andrei Mecineanu, directorul Platformei  E-Sănătate.MD.

Spre deosebire de cartela medicală pe hârtie, dosarul iSAN oferă posibilitatea de a stoca într-un singur loc tot istoricul medical. Aici pot fi introduse informaţiile medicale pe care pacientul le consideră relevante: bolile suferite de-a lungul timpului, tratamentele urmate, analizele medicale şi investigaţiile efectuate, precum şi date de monitorizare a simptomelor şi parametrilor stării de sănătate.

Dacă în cartela medicală pe hârtie sau în fişa medicală electronică dreptul de a introduce informaţiile medicale le are doar medicul, iSaN oferă aceste drepturi şi pacientului. Informaţiile din cont aparţin în întregime beneficiarului, iar acesta decide cui îi permite accesul la datele sale.

Printre funcţionalităţile iSaN se numără posibilitatea de a înscrie şi vizualiza informaţiile de sănătate personale şi ale familiei, de pe orice dispozitiv - calculator, tabletă sau telefon, prin intermediul internetului. O altă funcţionalitate este comunicarea securizată cu medicul, posibilitatea de a solicita o a doua părere a unui specialist, precum şi posibilitatea de a folosi, în viitorul apropiat, programarea online la diferite instituţii medicale şi diferiţi specialişti, reţeta electronică, dar şi altele. 

Potrivit directorului Platformei E-Sănătate.MD, dosarul iSaN poate fi creat gratuit, tot ce trebuie să faceţi este să vă deschideţi un cont de utilizator pe portalul iSaN. „Suntem conştienţi că iSaN ridică multe întrebări privind modul în care funcţionează, utilizarea, securitatea datelor etc. În ceea ce priveşte securitatea datelor, dăm asigurări că acesta întruneşte toate normele stabilite de legislaţia în vigoare şi avem toate actele în acest sens. Informaţia respectivă poate fi găsită chiar pe prima pagină iSaN. În continuare, Platforma E-Sănătate.MD va avea o campanie de comunicare pentru a aduce la cunoştinţa tuturor celor interesaţi informaţii despre funcţionalităţile şi beneficiile iSaN“, a afirmat Andrei Mecineanu.

iSaN conţine şi un sistem de Alerte şi Notificări, care ţine la curent pacientul cu toate informaţiile medicale. Dacă urmaţi un tratament, spre exemplu, sau trebuie să vaccinaţi copilul, iSaN vă aminteşte despre acest lucru. El vă permite şi crearea de rapoarte sumare şi complete, care pot fi tipărite sau păstrate în format electronic.