Veteranii războiului de la Nistru: scenariul transnistrean se repetă în Crimeea

Eroii din Transnistria s-au adunat ieri să cinstească memoria camarazilor ucişi în 1992, dar îngrijorarea li se citea pe chipuri. Atât foştii combatanţi, cât şi experţii fac previziuni sumbre pentru Ucraina şi Moldova, în timp ce autorităţile au mesaje prudente şi cer găsirea unor soluţii pe cale diplomatică.

Vremea mohorâtă de ieri nu i-a speriat pe veteranii războiului din 1992, care au venit cu sutele în Complexul memorial „Eternitate“ din Chişinău, pentru a depune flori în memoria camarazilor de arme care-au pierit în luptele sângeroase de pe Nistru. Cu steaguri tricolore şi ale UE, cu flori în mâini şi lacrimi în ochi, îmbrăcaţi în uniforme militare sau în haine civile, foştii combatanţi au depănat amintiri din tranşee, dezaprobând vehement demersurile autorităţilor, care negociază, în formatul 5+2, reglementarea conflictului cu liderii separatişti din Tiraspol.

Deja-vu în Crimeea, cu scenariul transnistrean

Toţi veteranii intevievaţi susţin însă că scenariul transnistrean de acum 22 de ani se repetă, aievea, în Crimeea. „Situaţia din Crimeea e identică cu ceea ce s-a întâmplat pe Nistru, în 1992. Şi la noi, şi în Crimeea s-a început în noaptea spre 1 martie. Dar cu o diferenţă, fiindcă forţelor negre ruseşti n-or să le meargă. Ucraina are un popor cu verticalitate, cu mândrie, şi care poate da riposta cuvenită în orice moment. Cred că şi Uniunea Europeană a înţeles că trebuie rezolvată această problemă, fiindcă un focar de război în Europa nu ne trebuie“, a spus generalul Anton Gamurar, fostul comandant al brigăzii de poliţie cu destinaţie specială Fulger.

Potrivit generalului în rezervă Victor Catană, ex-ministru de Interne, misiunea pacificatoare a ruşilor în regiune e nejustificată. „Aşa s-a început şi la noi. Rusia arată pe faţă că are ambiţii imperiale pentru a cotropi şi pentru a domina popoarele care s-au eliberat de sub imperiul sovietic“, a susţinut Catană.

„Ruşii vor fi forţaţi să se retragă“

Mai mulţi combatanţi ne-au povestit cum au luptat la Cocieri, Coşniţa şi la Tighina, chiar dacă erau camarazi de arme cu luptătorii din cealaltă parte a baricadei. „Fiind la brigada de poliţie, am trecut Nistrul pe 2 martie şi ne-am întâlnit acolo cu prietenii noştri, foşti camarazi de arme în timpul armatei sovietice. Numai din Ministerul Afacerilor Interne au decedat 89 de poliţişti şi 260 de oameni au fost răniţi“, mărturiseşte colonelul Oleg Bălan, din brigada Fulger.

„Am luptat din primele zile. Gospodăria mi-a rămas la Dubăsari, familia mi-a fost evacuată de-acolo şi nu mă pot întoarce la casa mea. Nu văd ca statul să fie interesat să întoarcem Transnistria. La negocierile 5+2 mai mult se întâlnesc să bea şampanie şi nu rezolvă nimic“, ne povesteşte revoltat şi colonelul în rezervă Gheorghe Grinciuc. Veteranul îmbrăcat în uniformă militară se arată totuşi optimist când vorbeşte despre Crimeea, susţinând că e doar o chestiune de timp până când trupele ruseşti vor fi constrânse să se retragă. „De îndată ce pleacă de-acolo, vor pleca şi din Transnistria. NATO, americanii, toţi îi vor forţa pe ruşi să se retragă“, adaugă el.

Securitatea din regiune, discutată la Washington

Autorităţile de la Chişinău şi-au exprimat profunda îngrijorare în legătură cu ultimele evoluţii din Ucraina, mai ales că Republica Moldova a trecut prin ceva similar în 1992. „Republica Moldova subliniază importanţa respectării suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei şi neadmiterii violării principiilor dreptului internaţional“, se menţionează într-un comunicat de presă al Preşedinţiei.

„Acum 22 de ani, Republica Moldova, a trecut printr-un botez de foc şi sânge. Forţe ostile tânărului nostru stat au atentat la suveranitatea şi integritatea ţării, la dreptul suveran al poporului de a-şi decide propriul destin.

Până în prezent o parte importantă din teritoriul nostru, cel din stânga râului Nistru, este ocupată de forţe străine. Ultimele acţiuni ale liderilor din regiunea transnistreană trădează intenţia lor de a bloca parcursul european al Republicii Moldova“, a declarat preşedintele Nicolae Timofti. Şeful statului i-a convocat ieri pe şefii structurilor de forţă în problema Ucrainei.

Iurie Leancă, şeful Guvernului, care se află într-o vizită oficială la Washington, a spus că stabilitatea şi securitatea sunt importante nu doar pentru Republica Moldova, ci şi pentru întreaga regiune, iar acest subiect va fi unul prioritar pe agenda sa în cadrul intrevederilor cu vicepreşedintele SUA Joe Biden şi secretarul de stat John Kerry.

Pericol de activizare a mişcărilor separatiste

„Moldova a trecut prin ceva similar în 1992, atunci când s-a atentat la integritatea noastră teritorială. Cunoaştem ce înseamna asta pentru un stat. Noi chemăm Federaţia Rusă să respecte toate înţelegerile internaţionale ce vizează integritatea Ucrainei“, a menţionat şi Liliana Palihovici, vicepreşedintele Parlamentului. Palihovici a adăugat că ameninţările la securitatea Ucrainei afectează şi securitatea Republicii Moldova. „Riscurile sunt mari, e un pericol de activizare a mişcării separatiste din regiunea transnistreană“, a exemplificat demnitarul.

Se repetă scenariile Transnistria (1992) şi Abhazia (2008), cred şi liderii principalelor partide de la Chişinău, dar şi diplomaţii noştri de la Washington şi New York. „Comunitatea internaţională trebuie să se implice cât mai rapid în soluţionarea acestei crize. Deciziile Federaţiei Ruse afectează grav pacea şi liniştea din regiune, iar consecinţele pot fi dramatice“, a spus liderul PLDM, Vlad Filat.

Asemenea agresiuni nu mai trebuie tolerate

„Agresiunea militară a Federaţiei Ruse în Ucraina repetă scenariul Republicii Moldova din 1992, când a fost declanşat conflictul armat de pe Nistru, şi cel al războiului din Georgia, 2008 – în toate aceste trei situaţii, Federaţia Rusă a trimis forţe armate, creând teritorii separatiste“, se spune în declaraţia PL.

Iar liberal-reformatorii sunt şi mai duri, considerând că astfel de presiuni nu mai trebuie tolerate de către comunitatea internaţională. „Federaţia Rusă a adoptat un comportament iresponsabil, bazat pe mentalităţi de sorginte imperialistă“, se spune în declaraţia PLR.

Ambasadorul Republicii Moldova la Washington, Igor Munteanu, a asemuit criza din Ucraina cu cea din Republica Moldova de acum două decenii. „Rusia instalează un regim «marionetă» de ocupaţie în Crimeea, după model transnistrean. Şi faptul că acest aventurier Axionov (din Bălţi) îşi abrogă controlul asupra tuturor organelor de forţă, readuce în memorie scenariul înfăptuit de cazaci şi militari ruşi la Dubăsari, Tiraspol şi Tighina“, a scris pe Facebook Igor Munteanu, şeful misiunii din SUA.

Modul în care va evolua conflictul din Ucraina „e o chestiune strategică, de supravieţuire, nu doar pentru ucraineni“, comentează Vlad Lupan, ambasadorul Republicii Moldova la ONU. „Crimeea pentru Kremlin e strategică. Unica modalitate prin care aceştia (n.r. - ruşii) ar fi mai «atenţi» acolo e să fie presaţi de jucătorii importanţi, care să nu doarmă şi să nu spună că acest conflict nu e treaba lor... Pentru asta e nevoie de lobby, inclusiv din partea Republicii Moldova. Chiar dacă armatele ruse nu ajung la sudul nostru, darămite dacă încă mai ajung“, îl completează Vlad Lupan.

Şi ex-premierul Ion Sturza crede că acţiunile Rusiei în Crimeea sunt trase la indigo cu cele din Transnistria. „Ca la indigo… Aşa s-a procedat în Transnistria. Instigări la nesupunere faţă de autorităţile naţionale. Cazaci, forţe paramilitare. Ciocniri violente. Introducerea armatei, sub pretextul apărării populaţiei ruseşti. Ocupaţie… Putin face o mare greşeală, impunând invazia. Ucraina nu este nici măcar Georgia: are demnitate, are armată, are bărbaţi… Războiul îl va costa mult pe Putin“, a scris Ion Sturza pe pagina sa de Facebook.

Fără şef la Apărare

Moldova a rămas fără ministru al Apărării, după ce Vitalie Marinuţa şi-a dat demisia. „Trebuie să fie numit de urgenţă unul nou. Acesta trebuie să fie un intermediar între clasa politică şi armată, să insufle încredere în militari, să fie credibil pentru toţi partenerii externi şi să stabilească imediat contacte cu Pentagonul şi cu ministerele Apărării ale Rusiei şi Ucrainei“, crede expertul militar Viorel Cibotaru.

PĂREREA EXPERŢILOR

Viorel Cibotaru, expert militar: „Transnistria poate deveni cap de pod pentru Rusia“

Eu folosesc termenul de „transnistrizare“ pentru ceea ce face acum Rusia în Ucraina. Scenariul porneşte cu organizarea unor pseudo-revolte pe o parte a teritoriului unui stat din zona de influenţă a Rusiei. E suficient ca zece oameni sau 1% din populaţie să fie etnici ruşi sau cu paşapoarte ruseşti ca Rusia să declară că aceştia sunt în primejdie şi, sub pretextul apărării cetăţenilor săi, să-şi introducă forţele armate sau să organizeze structuri paramilitare susţinute de Rusia.

Această zonă devine un teritoriu care se opune centrului, dar, totodată, este administrat din umbră de Rusia. În cazul nostru, acest plan de creare a unei enclave a lucrat perfect. Moldova a fost ţinută în frâu toţi aceşti ani, nu şi-a putut elabora un plan de dezvoltare fără ca Rusia să fie consultată şi să aibă dreptul de decizie în ultimă instanţă. Este nivelul minim ce s-ar putea întâmpla în Crimeea. Nivelul maxim ar fi anexarea acestui teritoriu  sau crearea unui grup de state pe teritoriul Ucrainei.

Noi suntem într-un risc nemaipomenit, pentru că avem trupe ruse pe teritoriul nostru. Acţiunile militare nu se vor limita la Crimeea, se vor extinde şi în alte regiuni, iar capacităţile armatei ucrainene sunt suficient de înalte ca să ne aşteptăm la un război sângeros. Unităţile militare ruse din Transnistria ar putea să se înmulţească şi să devină un cap de pod pentru atacarea Ucrainei şi să expună, astfel, ţara noastră la un contraatac.

În mod urgent, ar trebui să ne declarăm poziţia fermă de ţară neutră, să cerem asistenţă specială de la UE, NATO şi OSCE, să ne îngheţăm prezenţa în CSI, să limităm la minimum relaţiile cu Rusia şi Ucraina şi să reprimăm orice declaraţii în sprijinul uneia dintre părţi.

Victor Chirilă, analist politic: „UE ar putea amâna liberalizarea vizelor“

Mesajul oficial al Moldovei trebuie să fie cumpătat, să chemăm părţile la raţiune, să solicităm comunităţii internaţionale să-şi respecte obligaţiunile şi să facă tot posibilul, pe căi diplomatice, pentru a asigura independenţa şi integritatea teritorială a Ucrainei şi stabilitatea în regiune.

Societatea civilă, însă, trebuie să condamne cu fermitate agresiunea militară a Rusiei; să ceară sprijin internaţional pentru Ucraina şi toate statele din regiune ce sunt direct sau indirect vizate de atitudinea revanşardă a Rusiei, care pune în pericol inviolabilitatea hotarelor consfinţite după dispariţia URSS.

Riscurile pentru noi sunt extrem de mari – războiul în ţara vecină ameninţă stabilitatea Moldovei – politică, economică, energetică; poate încuraja forţele separatiste din regiunea transnistreană, care vor profita de situaţie pentru a-şi consolida controlul asupra zonei. Nu exclud provocări majore la Bender, s-ar putea reaprinde şi conflictele interetnice, mai ales că există forţe iresponsabile la Chişinău, Comrat şi Bălţi gata să exploateze acest subiect, pentru a reorienta ţara spre Rusia.

Un conflict militar dintre Ucraina şi Rusia ar putea amâna decizia UE de abolire a vizelor pentru Moldova, pentru că războiul ar însemna un val de refugiaţi în ţara noastră, dar şi de moldoveni solicitanţi de azil politic în Vest.

Trebuie să fim prudenţi şi să informăm permanent partenerii noştri occidentali, să avem discuţii cu UE,  SUA, România, dar să nu abandonăm nici dialogul cu Federaţia Rusă. Moldova nu poate face faţă unui eventual conflict militar de una singură.

Miza lui Putin nu e doar controlul Crimeii, Putin e decis să arate Occidentului că Rusia are un cuvânt greu de spus cu privire la viitorul Ucrainei şi al Moldovei şi să determine oprirea extinderii NATO şi a UE la Prut. Rusia îşi doreşte o nouă Conferinţă de la Ialta, pentru a reîmpărţi sferele de influenţă în regiune.