Ucraina şi-a abandonat propriii cetăţeni

Regiunea din sudul Basarabiei, Bugeac, este abandonată de statul ucrainean, iar cel mai dezastruos drum din această zonă duce spre satul Kamâşovka, fosta localitate Hagi-Curda, unde funcţionează unica parohie a Bisericii Ortodoxe Române de pe teritoriul Ucrainei.

Pe lângă aceasta, din cauza inflaţiei mari şi a resurselor financiare foarte puţine, oamenii din Bugeac nu ştiu cum se vor descurca în această iarnă, spune Radu Carp, profesor la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti, în urma unei vizite efectuate în această regiune.

Săptămâna trecută, Radu Carp a fost pentru prima dată în sudul Basarabiei. Întors din călătorie, acesta şi-a exprimat nemulţumirea faţă de realitatea tristă pe care a găsit-o acolo şi susţine că aşteptările negative i-au fost depăşite cu mult. Acesta ne-a povestit impresiile lui de călătorie, ne-a vorbit despre regiunile din sudul Basarabiei în care nu există niciun supermarket, iar poliţia, pompierii şi ambulanţa par să nu fi existat niciodată în această zonă.

Statul ucrainean nu există în această regiune

Radu Carp a vizitat localităţile Reni, Ismail, Kamâşcovka, Tatarbunar, Cetatea Albă şi Odesa. „Am citit foarte mult despre regiunea respectivă. Acum am constatat şi eu cum e posibil să existe un stat care şi-a abadonat propriii cetăţeni şi o parte din teritoriu. Ucraina nu are niciun interes să administreze zona respectivă. Rusia are un interes mai mare pentru gurile Dunării, însă Ucraina - nu, pentru că nu are capacitatea să folosească gurile Dunării în mod adecvat”, comentează Radu Carp.

De asemenea, el menţionează că în regiunea Bugeacului solul este unul foarte bun, dar nu este exploatat. „Deşi se vede clar că terenul agricol este format dintr-un cernoziom mai bun decât în România şi în Republica Moldova, deşi există Dunărea care, slavă Domnului, are producţie enormă de peşte, deşi există ieşire la Marea Neagră, zona nu este aproape deloc exploatată. Statul nu vede că acolo există un potenţial uriaş de dezvoltare. În general, statul se vede numai la graniţă. În rest, în această regiune nu vezi nici poliţie, nici salvare, nici pompieri, nimic decât cămine culturale din perioada sovietică şi şcoli”, povesteşte Carp.

În sudul Basarabiei funcţionează doar şcolile

Singurul lucru care mai funcţionează în zona de sud a Basarabiei sunt şcolile, atenţionează Carp. „Sunt copii care, în condiţii foarte precare de drum şi de comunităţi izolate, totuşi merg la şcoală. Ştiu că clasele cu predare în limba română sunt din ce în ce mai reduse, româna se studiază doar ca o limbă străină într-o zonă din regiunea Ismail. Şcolile funcţionează în condiţii foarte precare de infrastructură. În general, teritoriul este practic abandonat. La Ismail tronează Lenin. Cetatea Albă este un oraş abandonat, un oraş care nu este deloc iluminat, nici nu ştiu dacă mai poţi să-l numeşti oraş. E un dezastru total”, descrie situaţia din Bugeac Radu Carp.

Fără limba română şi fără supermarketuri

Radu Carp (foto) a precizat că a rămas uimit să vadă că în comunităţile mai mari din regiunea de sud a Basarabiei nu există niciun supermarket. „În comunităţile mai mari din România şi Republica Moldova există magazine din reţelele mari, precum Lidl, Kaufland sau alte reţele mai mici. Zona Bugeacului este pur şi simplu abandonată în acest sens. Există magazine alimentare săteşti care sunt aprovizionate foarte greu, bănuiesc că din cauza drumurilor. În general, este abandonată o comunitate întreagă, căci nu vorbim numai de români, ci de un amestec de etnici ruşi, ucraineni, români, găgăuzi, tătari, turci”, ne-a mai spus Radu Carp.

Românii din ucraina vorbesc limba rusă

Tot în zona Bugeacului, limba cea mai des vorbită este limba rusă. „Din câte ştiu, se vorbeşte rusa şi ucraineana, însă aceasta din urmă este mai greu de asimilat, deoarece acolo este un amestec de populaţie. Dar limba comună pe care o înţeleg toţi rămâne a fi limba rusă. Limba româna se vorbeşte acasă, în familie”, menţionează Radu Carp. Acesta aminteşte despre sondajul efectuat în anul 2001 în regiune, potrivit căruia în Bugeac mai traiesc aproximativ 120.000 de români. „Singura marcă românească care a existat a fost bustul lui Mihai Eminescu din zona Odesei, care a fost furat din anul 2006. În rest, orice prezenţă românească este obliterată”, ne-a spus profesorul Radu Carp.

Bisericile din Bugeac, abandonate

Radu Carp s-a arătat îngrijorat şi de infrastructura rutieră din regiune. „Drumurile sunt dezastruoase. Actualul guvernator de la Odesa, domnul Mihail Saakaşvili, vrea să facă ceva în privinţa asta, dar acolo trebuie refăcută din temelie întreaga infrastructură”, atenţionează Carp. Tot el spune că drumul care duce spre satul Kamâşovka este cel mai rău din regiune; acesta ar fi fost lăsat de izbelişte intenţionat.

„Bisericile sunt în marea lor majoritate dărâmate. Nu s-au construit biserici noi. Asta de la Kamâşovka stă mai mult închisă pentru că a fost atacată, jefuită, arsă. Starea actuală a lăcaşelor de cult de acolo este aşa cum era în Moldova în anii ’90-’91. Kamâşovka este din ce în ce mai izolată, iar unii oameni spun că drumul de acolo este cel mai dezastruos şi este lăsat special de izbelişte”, menţionează Radu Carp.

Moştenirea imperială rusă

Radu Carp a discutat şi cu locuitorii din sudul Basarabiei. Aceştia s-au plâns de situaţia financiară foarte grea. „Oamenii spun că nu ştiu cum vor trece de această iarnă, în sensul că inflaţia a fost foarte mare, resursele sunt foarte puţine şi costurile sunt foarte mari. Nu cunosc dacă românii de acolo participă la viaţa politică, dar ştiu că nivelul de trai a scăzut foarte mult şi nu este identificată o soluţie. În oraşul Odesa se vede clar că există o moştenire imperială rusă, iar amprenta ucraineană este foarte slabă. Oraşul trăieşte în propriul trecut de glorie”, a specificat profesorul.

Din cauza sărăciei existente în sudul Basarabiei, eu cred că oricând poate să ia naştere o grupare care să-şi revendice autonomia după modelul transnistrean. Deocamdată, nu există astfel de semne, dar dacă lucrurile vor continua să degradeze, atunci aceasta s-ar putea întâmpla.                      Radu Carp, profesor la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti

În nouă raioane, de la Dunăre la Nistru, trăiesc peste 80.000 de români, declaraţi oficial moldoveni. Cele trei raioane de lângă Dunăre - Reni, Ismail şi Chilia - sunt practic cele mai populate de românofoni.