The Guardian: Moldovenii cântăresc viitorul politic în timp ce războiul din Ucraina afectează economia
0Retorica pro-Kremlin prinde rădăcini în cazul unora dintre moldoveni odată ce sursele energetice și produsele alimentare devin inaccesibile, scrie publicația britanică The Guardian.
Penele de curent, rachetele căzute și inflația de 35 %, pagube colaterale ale războiului rus contra Ucrainei, au aruncat Republica Moldova într-o criză imensă. Astfel, vânzările de alimente s-au înjumătățit, în timp ce prețurile acestora au fost dublate, potrivit jurnaliștilor The Guardian.
„Văd oameni în vârstă plângând în fața vitrinei magazinului. Nu este că nu își pot permite salam, nu își permit nici măcar cele de bază, precum laptele”, a spus Carolina Untilă, vânzătoare unui magazin alimentar dintr-o suburbie a Chișinăului, pentru publicația menționată.
Loviți de prețurile la gaz și electricitate de până la șapte ori mai mari decât anul trecut, unii oameni au solicitat ajutor guvernamental. Este și cazul lui Ion Istrati, de 72 de ani, din Borogani, o localitate din sudul Moldovei. „Din pensie, cum poți economisi ceva? Totul cheltuim pe alimente și medicamente. Fără compensație, ar fi fost grav”, susține pensionarul.
Potrivit sondajelor de opinie, 21% dintre moldoveni nu își pot permite strictul necesar. Pentru a ușura povara iernii, pe măsură ce fosta republică sovietică se îndepărtează de dependența energetică de Rusia, Guvernul a apelat pentru sprijin financiar de urgență la partenerii occidentali. Concernul rus, Gazprom, a redus livrările de gaze naturale în octombrie către Republica Moldova. Iar dependența de interconexiunile de energie electrică din Ucraina a făcut ca statul moldovean să fie o victimă indirectă a agresiunii, pentru că Kievul a oprit în aceeași lună exporturile de energie electrică în Moldova, după atacurile ruse asupra infrastructurii energetice.
Ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Nicu Popescu, estimează că aprovizionarea cu resurse energetice pe parcursul iernii va costa țara mai mult de 1 miliard de euro. Până în acest moment, Executivul a reușit să strângă o treime din sumă de la partenerii europeni.
Unii experți susțin că această criză implică riscuri politice și geopolitice pentru țara cu 2,5 milioane de locuitori. „Războiul hibrid al Rusiei în Republica Moldova reproduce strategia energetică folosită împotriva Europei în ansamblu, dar implică și războiul de propagandă, pe care îl vedem în mass-media, pe internet, pe străzi și la proteste. Ca răspuns, Guvernul încearcă să diversifice sursele de energie și să obțină sprijin de la partenerii occidentali”, spune analistul politic, Igor Boțan.
Proteste organizate de politicieni fugari
Unele partide de opoziție, în particular formațiunea lui Ilan Șor, condamnă guvernarea și optează pentru legăturile mai strânse cu Federația Rusă. Din toamnă, pro-rusul Ilan Șor a organizat proteste anti-guvernamentale la care au participat zeci de mii de oameni, deși s-a afirmat că mulți din ei au fost plătiți ca să vină la manifestații. Șor, care a fugit în 2019 din Republica Moldova, iar acum s-ar ascunde în Israel de justiția moldovenească, a recunoscut că a oferit bani manifestanților. „Împotriva dizgrației, sărăciei, foametei și a frigului la care au fost condamnați”, a precizat politicianul fugar, care a fost inclus între timp atât în lista de sancțiuni SUA, cât și a Marii Britanii.
Atât Șor, cât și alt lider al opoziției, Gheorghe Cavcaliuc, care a plecat vara trecută la Londra, după ce partidul pro-european PAS a câștigat alegerile, au apărut la proteste prin video-streaming. Ambii politicieni susțin că orice investigație împotriva lor în țara natală este motivată politic. Cu toate aceasta, mesajele lor pro-Rusia, transmise prin canalele TV locale și ruse deținute de Șor, i-au prins pe unii moldoveni, potrivit The Guardian.
Sub conducerea președintei pro-occidentale, Maia Sandu, Republica Moldova a primit statutul de candidat pentru aderarea la UE. Cu toate acestea, sondajele din noiembrie au indicat o scădere a sprijinului public pentru o integrare mai strânsă în Uniunea Europeană. 50% dintre moldoveni au spus că vor vota pentru aderare, o cifră cu 15 % mai mică față de vara anului 2021. „Ar trebui să rămânem neutri. Produsele noastre mergeau în Rusia, iar gazul și electricitatea erau mai ieftine atunci”, a spus o tânără, de 34 de ani.
Acum, aproximativ 60% din exporturile moldovenești ajung în UE și doar 10% - în Rusia.
Atacurile ruse în Ucraina, condamnate de pro-rusul Dodon
Totuși, penele de curent din ultima perioadă i-au făcut pe alți moldoveni să se îndepărteze de Rusia. Iar după o întrerupere masivă a energiei în noiembrie, care a lăsat fără curent timp de 24 de ore anumite părți ale țării, pe rețelele sociale din Republica Moldova a fost în trend hashtagul #bezvas, adică fără tine, care a împrumutat din replica sfidătoare a președintelui ucrainean către Kremlin: „Fără gaz sau fără tine? Fără lumină sau fără tine? Fără tine!"
Chiar și fostul președinte al Moldovei, pro-rusul Igor Dodon, a condamnat atacurile rusești asupra Ucrainei și a spus că „ar trebui să le mulțumim românilor pentru că ne-au vândut electricitate”.
Aproape 90% din energie din România
Pe parcursul lunii noiembrie, Moldova a cumpărat aproape 90% din energia electrică din România, după ce aprovizionarea de la Centrala termoelectrică de la Cuciurgan din regiunea transnistreană a fost oprită. Iar în data de 3 decembrie, autoritățile de la București au exportat pentru prima dată gaze naturale către Chișinău, deși România încearcă să-și acopere propriile nevoi.
Mai târziu, viceprim-ministrul de la Chișinău, Andrei Spînu, a anunțat că Republica Moldova cumpără, din nou, energie de la Tiraspol și oferă în schimb gaze naturale. Un acord pe care Spînu l-a calificat dreptu unul ,,uman”, care va ajuta țară să achiziționeze energie mai ieftină, dar și să nu rămână în beznă.
„Acest război din Ucraina are două fațete. Dacă Ucraina rezistă și rezistăm și noi, avem șansa de a ne integra în UE... Dar acum totul depinde de eforturile noastre de a informa cetățenii cu privire la oportunitățile care ni s-au deschis”, a conchis analistul politic, Igor Boțan pentru publicația The Guardian.
Se încarcă comentariile...
