Streleţ acuză: PD e disperat să-şi conserve sistemul

Valeriu Streleţ, consideră că Guvernul pe care l-a condus a fost demis din cauza că, în sfârşit, intenţiona să lanseze un real proces de reformare în diferite domenii şi că voia să scape de sub influenţa politică. Fostul premier al Republicii Moldova spune că acest lucru i-a deranjat pe democraţi, care voiau să menţină actualul sistem aşa cum este.

Valeriu Streleţ spune că, în timpul negocierilor pentru formarea AIE-3, el şi colegii săi de partid au propus o foaie de parcurs ce viza mai multe entităţi din afara Guvernului care să fie încadrate într-un grafic de reformă cu scopul ca într-o perioadă scurtă de timp să fie înoită totalemente componenţa lor. Fostul premier a avut o amplă intervenţie publică în cadrul unei întâlniri organizate în Chişinău de comunitatea Tinerilor Tehnocraţi în seara zilei de vineri.

Potrivit liderului interimar al PLDM, era vorba de entităţi cu funcţii de control, reglementare, supraveghere şi asigurare a legalităţi şi anume Banca Naţională, Procuratura Generală, Centrul Naţional Anticorupţie, Consiliul Superior al Magistraturii, Consiliul Concurenţei, Comisia Electorală Centrală, Curtea de Conturi, Comisia Naţională a Pieţei Financiare şi Consiliul Coodonator al Audiovizualului. Fostul premier a menţionat că atunci s-a propus ca să fie stabilite reguli clare referitoare la scoatere de sub influenţa politică a acestor instituţii.

Propuneri accepate de ochii lumii

„Aceasta, ca pe viitor să nu mai apară nici sentimentul şefilor acestor instituţii că ei sunt cumva protejaţi şi să-şi permită să comită anumite abuzuri, nici sentimentul partidelor că ele ar avea la îndemână un anumit instrumentariu care le-ar permite să-şi perpetueze interesele în afara domeniului de gestiune politică din Guvern”, a declarat Valeriu Streleţ.

El a menţionat că această foaie de pacurs a fost acceptată de principiu de celelalte două partide din alianţă, doar aşa de ochii lumii, ele ştiind din start că nu intenţionează să o implementeze. Ea s-a regăsit chiar şi în programul de activitate al Guvernului, însă fără a fi stabilite anumite termene exacte de aplicare în practică. Valeriu Streleţ a afirmat că, în ajunul demisiei Guvernului, a reactualizat această propunere către partenerii de alianţă, însă ea a fost calificată drept „maculatură”.

„Eu cred că acest lucru trebuie făcut, indiferent de formatul viitoarei majorităţi parlamentare şi de formatul viitoarei alianţe de guvernare. Până nu vom reuşi, noi nu vom putea vorbi despre un stat construit pe nişte veritabile principii ale statului de drept”, a spus fostul premier.

Plahotniuc a vrut să-şi extindă imperiul

Preşedintele interimar al PLDM a afirmat că în cadrul negocierilor pentru formarea Alianţei pentru Integrare Europeană-3, deşi formaţiunea sa a obţinut scorul cel mai mare la alegerile din noiembrie 2014, i s-a propus să nu opteze în favoarea funcţiei de prim-ministru, ci în favoarea celei de spicher, iar Guvernul să fie lăsat la îndemâna şi în gestiunea altor parteneri de alianţă. Potrivit lui, după acel moment situaţia creată a fost una imposibil de tolerat pentru PLDM, dat fiind faptul că aceasta ar fi însemnat o nouă extindere a influenţei lui Vladimir Plahotniuc, care este persoana care controlează totalmente Partidul Democrat.

„Ei bine, situaţia era clară şi înainte în perioada când negociam, însă a devenit de-a dreptul evidentă când noi am spus că putem guverna şi altfel, că putem guverna cu mâinile dezlegate, putem guverna conform legii cu privire la Guvern, Constituţiei Republicii Moldova şi nu neapărat după directivele care urmează a fi decise la Consiliul Alianţei. Probabil anume în aceste condiţii democraţii şi-au simţit ameninţate poziţiile pe care le-au cucerit cu atâta muncă şi au decis să procedeze la demisia Guvernului, dar până la urmă noi am acţionat atunci în spiritul asumării unei responsabilităţi”, a enunţat Streleţ.

Eforturi disperate de conservare a sistemului

El a spus că „ping-pongul” făcut cu desemnarea fostului ministru al Educaţiei, Maia Sandu, în funcţia de premier şi demisia guvernatorului Băncii Naţionale, Dorin Drăguţanu, sunt, de asemenea, acţiuni care se încadrează în eforturile PD de a conserva sistemul actual şi a se opune reformelor.

Potrivit fostului prim-ministru, cu toate acestea, în perioada mandatului său de doar două luni, el a încercat pe cât posibil să promoveze diferite reforme, însă de cele mai multe ori a întâmpinat rezistenţă în special din partea Partidului Democrat.

”În timpul şedinţelor de Guvern noi am discutat vreo 240 de proiecte, am trimis în Parlament vreo 50 de proiecte de legi, din care 30 pentru examinare în regim prioritar care vizau implementarea de Acordul de Asociere. Însă unele lucruri, care sunt scris în acordul de alianţă, care sunt stabilite şi în programul de activitate a Guvernlui, nu s-au executat. Este vorba, de exemplu, de crearea Corpului de Control al Primului Ministru, care este o instituţie care funcţioneză cu succes în România şi în alte ţări, misiunea căruia era de a verifica permanent cum se execută legile, actele normative, hotărârile de Guvern şi dispoziţiile primului ministru de către fiecare instituţie în parte", a menţionat politicianul.

Control asupra probelor

Fiind întrebat de ce reprezentanţii PLDM nu prezintă probele referitoare la actele de corupţie comise de Vladimir Plahotniuc, despre care au tot menţionat în ultima vreme, Valeriu Streleţ a declarat că acestea există şi sunt furnizate diferitor instituţii de drept, însă sunt preluate imediat de Procuratura Generală, care este controlată de Plahotniuc, şi sunt ţinute în sertar. Totuşi Streleţ a promis că în viitorul apropiat vor fi prezentate opiniei publice detalii despre diferite cazuri de rezonanţă, care însă au fost trecute cu vederea de către mulţi dintre noi şi au fost uitate. În context el a explicat că Vlad Filat nu a furnizat nici el la rândul său probele promise, deoarece regimul de detenţie pe care-l are este unul strict şi care nu permite nici un fel de legătură cu lumea de afară.

Imposibil de negociat cu PD

În concluzie, preşedintele interimar al PLDM a declarat că formaţiunea sa nu poate negocia cu PD deoarece nu consideră că acest partid este unul pro-european.

„Un partid pro-european nu acaparează instituţii de stat şi nu-şi subjugă justiţia în propriul interes, ceea ce au făcut democraţii. Ei utilizează CNA-ul, Procuratura şi sistemul judecătoresc în scopul de a-şi persecuta oponenţii politici. De aceea noi nu putem negocia cu Partidul Democrat, dar, totodată, înţelegem că Partidul Liberal Democrat trebuie să furnizeze şi soluţii de depăşire a crizei. Astfel noi vom veni ulterior cu o declaraţie publică din partea fracţiunii referitor la cum vedem noi evoluţia evenimentelor de mai departe”, a conchis Streleţ.