Şcoală fără profesori. „Învăţătoarea de fizică a plecat în Italia unde câştigă de cinci ori mai mult decât la şcoală”

Şcolile din Moldova rămân fără elevi, dar şi fără profesori. Anual, la nivel de ţară, se atestă lipsa a peste 1.000 de cadre didactice, în timp ce mii de absolvenţi care au studiat pedagogia preferă să aleagă mai degrabă calea pribegiei, decât să predea în şcoli. Greul compensării acestui deficit cade pe umerii profesorilor pensionari, care predau acum câte două şi chiar trei discipline.

În raionul Hânceşti este nevoie de 86 de profesori, însă doar jumătate din acest număr a fost suplinit cu tineri specialişti. În gimnaziul din satul Boghiceni predau doi pensionari, iar profesorii de matematică, fizică şi limba franceză pentru clasele primare sunt aşteptaţi cu uşile deschise.

Profesorii au plecat „la Italia”

„Foarte greu ne descurcăm. Am fost obligată să predau limba franceză. Profesoara de fizică a plecat în Italia de două săptămâni, fără să aştepte să se încheie semestrul şi avem urgent nevoie de un cadru didactic la această disciplină. A plecat să îngrijească de o bătrânică şi zice că va câştiga de cinci ori mai mult decât la şcoală. Bine că avem două profesoare tinere - una de biologie, dar care predă şi chimia şi alta de istorie”, explică directoarea gimnaziului, Ioana Putină.

Anual, absolvenţii instituţiilor de învăţământ superior şi mediu de specialitate sunt repartizaţi în câmpul muncii de către comisiile de repartizare ale instituţiilor nominalizate, de comun acord cu Ministerul Educaţiei (ME). Elena Loghin, deşi este originară din raionul Orhei, a venit să predea istoria în satul Boghiceni, raionul Hânceşti.

„Iniţial, am căutat de lucru în oraş, dar îţi trebuie pile şi cunoscuţi ca să te angajezi în capitală sau chiar în Orhei. Altă soluţie nu am avut, decât să accept funcţia acolo unde aveau nevoie de cadre didactice, mai ales că am studiat la buget, unde am încheiat un contract pe trei ani cu ME. Voi sta aceşti ani aici, după care voi încerca iar în oraş. Nu vreau să muncesc în străinătate la negru, fiindcă nu degeaba am făcut o facultate”, explică Elena.

Au nevoie de mai mult sprijin

Tânăra specialistă subliniază că ME ar trebui să ofere mai mult spijin pentru absolvenţi, deoarece ceea ce pune la dispoziţie - 30.000 de lei şi o locuinţă - nu e suficient. „Un simplu calcul demonstrează că dacă împărţim indemnizaţia de 30.000 de lei la trei ani, atunci reiese câte o mie de lei pe lună adaos la salariu, ceea ce e mizer. Da, aici mi-au oferit gazdă şi ore, dar salariul nu-mi ajunge. Mai ales că eu fac şi masteratul şi de câteva ori pe săptămână mă deplasez la Chişinău. Sincer, am noroc de părinţi că mă mai ajută financiar. Totodată, ar fi nemaipomenit să existe programe şi traininguri  internaţionale, stagii peste hotare ca să ne dezvoltăm mai mult”, zice tânăra profesoară.

Cu o situaţia similară se confruntă şi gimnaziul Obileni din acelaşi raion. Aici, în acelaşi regim de urgenţă, e nevoie de profesori de informatică, matematică, limba franceză, engleză sau rusă, chimie, fizică.

Tehnologiile, străine pensionarilor

„Avem profesori care au 70 de ani. Nu am nimic contra pensionarilor, dar calitatea predării lasă de dorit. Eu sunt adeptul tehnologiilor - table interactive, calculator, proiector, care din păcate le sunt străine profesorilor în etate. Şi elevii vor specialişti mai tineri. Am angajat un singur profesor de geografie, care încă studiază în anul patru, dar predă biologia pentru că nu aveam cadru didactic la acest obiect. La câteva discipline, profesorii lucrează prin cumul şi vin din alte sate. Avem casă amenajată special pentru tinerii specialişti cu toate comodităţile. Însă cei care învaţă la pedagogie au ales această facultate de dragul studiilor superioare”, a declarat directoarea gimnaziului, Ala Laschi. Ea speră speră că se vor întâmpla minuni în acest sens.

Şefa Direcţiei Învăţământ Hânceşti, Valentina Tonu, spune că problema există de ani de zile şi că deja nu mai ştie cum să ademenească tinerii specialişti. „Anual, în mediu, în sate vin câte 20 de specialişti. Toate eforturile pe care le depune direcţia în comun cu managerii şcolari nu prea dau roade. Toată nădejdea cade pe umerii profesorilor pensionari, care au un potenţial ce merită a fi exploatat. Noi nu îi excludem din sistem, dar dacă vine unul tânăr, atunci desigur că acesta are prioritate. Dar avem şi cazuri când tinerii profesori nu cunosc materialul”, menţionează Tonu.

Străşeni, lider pe hârtie

În conformitate cu Planul-cadru pentru învăţământul primar, gimnazial şi liceal pentru anul de studii 2014-2015, orele stabilite pentru locurile vacante rămase neacoperite, au fost suplinite de către cadrele didactice din fiecare instituţie, conform disciplinei predate.

Deşi în raionul Străşeni nu există locuri neacoperite, şefa direcţiei de profil, Iulia Certan, menţionează că acest lucru nu spune nimic. „Nu suntem cei mai bravo. Avem acoperite toate posturile, dar asta nu înseamnă că nu avem nevoie de tineri specialişti. Deseori suplimentăm locurile vacante cu profesori care sunt la pensie şi sunt apţi de muncă. Altă soluţie nu avem. Doar 18 specialişti tineri au venit în şcoli”, a adăugat Iulia Certan.

Predă în trei sate

Valentina Ciobanu a ieşit la pensie de doi ani. Profesoara predă de 36 de ani fizica şi matematica copiilor din mai multe gimnazii din raionul Cahul. „Predau fizica în satul Roşu şi în Andruşul de Sus, dar am mai avut ore şi în Zârneşti. Anul acesta mă chemau şi la un liceu din Cahul, dar am refuzat că e departe de casă. Eu consider că profesorii pensionari nu trebuie înlăturaţi atât timp cât nu sunt cadre didactice în şcoli, deoarce sunt în puteri şi posedă materialul. Totuşi, atunci când cei tineri vin în instituţie numaidecât să le ofere numărul de ore şi condiţiile necesare”, explică Valentina Ciobanu, care are forţe încă pentru un deceniu înainte.

Cum i-a repartizat Ministerul Educaţiei pe tinerii profesori

În perioada 15 august-1 octombrie 2014, pentru locurile vacante rămase neacoperite, Ministerul Educaţiei a repartizat 700 de absolvenţi ai specialităţilor pedagogice. Cea mai mare cerere este înregistrată la nivelul educaţiei preşcolare - 191, în aceste instituţii fiind repartizaţi 77 de specialişti. Cel mai mare deficit de cadre didactice se înregistrează în municipiul Chişinău, unde au rămas neacoperite 48 din cele 133 de de locuri vacante, urmat de raionul Hânceşti - cu 38 de locuri vacante din 90, Cahul (35 din 58) şi Cantemir (29 din 56).

1.090

este numărul cadrelor didactice de care are nevoie sistemul educaţional pentru anul de studii 2014-2015.