Sandu a cerut ajutor țărilor NATO în lupta împotriva informațiilor pro-ruse de pe rețelele de socializare

Potrivit Președintelui Republicii Moldova, autoritățile țării vor adopta în curând o lege care va permite „controlul propagandei și dezinformarii în spațiul online”.

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu. Foto: Arhiva Adevărul

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a cerut țărilor NATO să asiste autoritățile republicii în combaterea difuzării de informații pe rețelele de socializare care reflectă punctul de vedere rusesc asupra evenimentelor mondiale.

"Trebuie să lucrăm împreună și să fim mai eficienți în combaterea propagandei rusești. Avem nevoie de abordări comune în tratarea propagandei și dezinformării pe rerețelele de socializare și cred că ne vor lua mai în serios dacă acționăm împreună”, a spus Sandu la Conferința de securitate de la München sâmbătă. Ea a menționat că autoritățile moldovenești vor adopta în curând o lege care va permite „controlul propagandei și dezinformarii în spațiul online”.

Autoritățile moldovenești, în scopul combaterii dezinformarii, au interzis difuzarea de știri și programe politice din Rusia pe posturile locale de televiziune, iar o serie de publicații de pe internet au fost blocate. La sfârșitul anului 2022, a fost suspendată difuzarea a șase canale TV de limbă rusă de top „Primul în Moldova”, „RTR Moldova”, „Accent TV”, „NTV Moldova”, „TV 6”, „Orhei TV”, care au fost acuzate de „propaganda tăcută” a conflictului din Ucraina sub pretextul că nu acoperă evenimentele dintr-o țară vecină. Ministerul rus de Externe a considerat aceste acțiuni ca o încălcare flagrantă a libertății de exprimare și a drepturilor omului de a accesa informații. 

Totodată, Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a acuzat Rusia că a purtat un război hibrid pentru a răsturna autoritățile din țară prin proteste și pentru a realiza alegeri anticipate. Ea a declarat acest lucru sâmbătă în discursul său la Conferința de Securitate de la München, al cărei videoclip este postat pe site-ul șefului statului.

„Rusia poartă un război hibrid împotriva Moldovei. <...> Ei au plătit pentru protestele pentru răsturnarea guvernului ales în mod legitim, acum am aflat despre un nou plan pe care încearcă să aducă oameni din afara țării pentru a organiza proteste violente. pentru a organiza alegeri parlamentare [anticipate]”, a spus Sandu. Potrivit acesteia, serviciile speciale ucrainene au oferit autorităților moldovenești materiale care conțin instrucțiuni privind regulile de intrare în Moldova pentru cetățenii Rusiei, Belarusului, Serbiei și Muntenegrului, care trebuiau să participe la proteste. Șeful Republicii Moldova a spus că serviciile speciale și poliția lucrează pentru prevenirea acestor amenințări.

Sandu a menționat că autoritățile blochează și propaganda și dezinformarea organizatorilor protestelor. "Au fost multe atacuri cibernetice, au fost o mulțime de rapoarte false despre bombe. Toate aceste sabotaje vizează destabilizarea, folosind situația economică dificilă pentru a scoate oamenii în stradă, a răsturna guvernul și a aduce politicieni pro-ruși. la putere”, a explicat ea.

Preşedintele Republicii Moldova a spus lunea trecută despre pericolul unei lovituri de stat cu participarea forţelor de opoziţie, inclusiv a partidului de opoziţie Shor. Ea a vorbit în favoarea acordării de competențe suplimentare serviciilor speciale și altor agenții de aplicare a legii. În declarația sa, ea s-a referit la președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care, în timpul unui discurs la Consiliul European, a spus că serviciile secrete au interceptat p „planul rusesc” de „distrugere a ordinii democratice” în Moldova, pe care Kievul îl împărtășise cu Chişinău.

Protestele în masă au început în Moldova în vara anului 2022, cerând demisia lui Sandu și a guvernului. Participanții la proteste au dat vina pe autorități pentru criza economică, în timpul căreia prețurile la alimente, gaze, electricitate, utilități, benzină și motorină au crescut de mai multe ori; Inflația a atins un record de 34% pentru prima dată din anii 1990. Protestatarii acuză, de asemenea, autoritățile de refuzul de a negocia cu Rusia privind aprovizionarea cu gaze la prețuri favorabile și reluarea exporturilor agricole în această țară și presiuni asupra opoziției.