Rețea finanțată de Kremlin încearcă să influențeze alegerile din Moldova prin dezinformare și propagandă pro-rusă - Investigație BBC
0O investigație realizată de jurnaliștii BBC dezvăluie mecanismele prin care o rețea secretă, finanțată de Rusia, încearcă să submineze alegerile parlamentare din Republica Moldova, programate pentru 28 septembrie. Ținta: discreditarea Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), aflat la guvernare, și susținerea opoziției pro-ruse, printr-un val de fake news și acțiuni ilegale, coordonate online.

Jurnaliștii britanici au reușit să pătrundă în interiorul rețelei cu ajutorul unei reportere sub acoperire, Ana. Ea a fost cooptată într-un grup de Telegram unde i s-au promis sume lunare de aproximativ 3.000 de lei moldovenești (circa 170 de dolari), în schimbul publicării de materiale video pro-ruse pe TikTok și Facebook, menite să discrediteze guvernul pro-european de la Chișinău.
Operațiunea era coordonată de o anume Alina Juc, cu origini în Transnistria, regiune separatistă controlată de facto de Moscova.
Ana și ceilalți recruți au fost instruiți să producă postări pe rețelele sociale folosind ChatGPT. Li s-a spus că un conținut „atrage oamenii dacă imaginea conține o satiră... în detrimentul realității”, dar că ar trebui evitată prea multă inteligență artificială pentru a asigura că postările par „organice”.

În cadrul grupului Telegram, Ana și BBC au avut acces la instrucțiunile anterioare emise participanților. Inițial, li s-a cerut postări patriotice despre personaje istorice din istoria Republicii Moldova - dar treptat solicitările au devenit evident politice.
Anei i s-a cerut să posteze acuzații nefondate - inclusiv că actualul guvern al Republicii Moldova intenționează să falsifice rezultatele alegerilor, că potențiala aderare a Republicii Moldova la UE este condiționată de devenirea cetățenilor săi LGBTQ+ și că președintele Sandu facilitează traficul de copii.
Din informațiile publice, Juk are legături directe cu Rusia – rețelele sociale indică deplasări frecvente la Moscova –, iar una dintre sursele de finanțare ale grupului era Promsviazbank, o bancă de stat rusă, aflată pe lista de sancțiuni internaționale.
De la „meme” patriotice la acuzații false și manipulare
Inițial, noii „recruți” au fost instruiți să creeze conținut aparent inofensiv – clipuri patriotice sau cu tentă satirică, dar mai târziu li s-a cerut să publice informații false și manipulatoare. Printre narațiunile promovate: acuzații fără dovezi că PAS ar plănui fraudarea alegerilor, că aderarea Moldovei la UE presupune „transformarea cetățenilor în LGBTQ+” sau că președinta Maia Sandu ar fi implicată în traficul de minori.
Un alt mecanism de influențare a opiniei publice a fost realizarea de „sondaje de opinie” neautorizate, plătite cu 200 de lei/oră. Scopul acestora era dublu: influențarea subtilă a intervievaților și înregistrarea secretă a celor care susțineau opoziția prorusă, pentru a genera, ulterior, o aparență de nereguli electorale.
Un element-cheie al operațiunii a fost prezentarea acestor așa-zise sondaje drept inițiative ale unor organizații fictive – fapt ilegal conform legislației moldovenești.
Ilan Șor, rețeaua Evrazia și finanțarea din Rusia
Investigația BBC face legătura între această rețea clandestină și oligarhul fugar Ilan Șor, condamnat pentru corupție și sancționat de SUA, Marea Britanie și UE pentru implicarea în operațiuni de influență ale Kremlinului în regiune. În prezent, Șor se află în Rusia, de unde, potrivit autorităților de la Chișinău, continuă să finanțeze campanii de destabilizare.
O altă entitate implicată este ONG-ul Evrazia, cunoscut deja pentru tentativele de a cumpăra voturi la referendumul privind aderarea Moldovei la UE din anul precedent. Evrazia apare în poze pe site-ul propriu alături de Alina Juc, iar unul dintre grupurile de Telegram infiltrate de reporteră purta numele „Evrazia Leaders”.
Autoritățile britanice spun clar: „Evrazia acționează în Moldova în numele oligarhului fugar Ilan Șor pentru a destabiliza democrația moldovenească”.
90 de conturi false, milioane de vizualizări
Prin accesul în rețea, BBC a descoperit existența a cel puțin 90 de conturi TikTok controlate de grup – unele mascate ca „agenții de știri” –, care au generat peste 23 de milioane de vizualizări din ianuarie până în prezent. Estimările unui laborator independent de analiză digitală (DFRLab) indică cifre și mai mari: 55 de milioane de vizualizări și 2,2 milioane de aprecieri.
O cifră enormă, având în vedere că populația Moldovei este de doar 2,4 milioane de locuitori.
Tăcerea actorilor implicați și reacțiile platformelor
Întrebați de jurnaliștii BBC, nici Ilan Șor și nici reprezentanții Evrazia nu au oferit un punct de vedere. Nici Facebook, deținut de Meta, nu a comentat, în timp ce TikTok a anunțat măsuri suplimentare de securitate pentru a combate dezinformarea.
Rusia, prin ambasada sa la Londra, a respins acuzațiile, susținând că UE este cea care interferează în alegerile din Republica Moldova.
Moldova – o miză strategică
Mica republică dintre România și Ucraina este tot mai des în centrul conflictului geo-politic dintre Vest și Kremlin. În timp ce conducerea pro-europeană de la Chișinău încearcă să consolideze parcursul european al țării, Rusia folosește toate instrumentele – de la propagandă la corupție – pentru a o readuce în sfera sa de influență.
„Dacă în 2024 campania lui Ilan Șor s-a bazat pe bani, anul acesta se bazează pe dezinformare”, a declarat șeful Poliției din Moldova, Viorel Cernăuțeanu, pentru BBC.