Analiză Republica Moldova, tot mai aproape de următoarea etapă a aderării la UE. Ce obstacole ar putea întârzia negocierile și de ce alegerile din 2027 sunt decisive

Republica Moldova a accelerat pregătirile pentru aderarea la Uniunea Europeană, dar următorii doi ani vor fi decisivi pentru continuarea reformelor. Aflată luni la Chișinău, comisara europeană pentru extindere, Marta Kos, a transmis un mesaj privind parcursul european al țării, în timp ce alegerile locale din 2027 și cele prezidențiale din 2028 vor testa capacitatea autorităților de a rezista ingerințelor Moscovei, avertizează analista Angela Grămadă.

Premierul Moldovei, Vasile Tofan, și Comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos Foto: moldpress

Angela Grămadă, expertă specializată pe cercetarea spațiului ex-sovietic, consideră că mesajul transmis de comisara europeană pentru extindere, Marta Kos, în timpul vizitei la Chișinău este unul echilibrat și nu oferă opoziției proruse argumente suplimentare pentru a contesta procesul de integrare europeană. Analista subliniază că Republica Moldova a făcut progrese importante în negocierile de aderare: a deschis patru dintre cele șase clustere și 25 dintre cele 33 de capitole de negociere.

„Kos a avut un mesaj echilibrat. Este clar că acest proces este făcut pe bază de merit în UE. Acest proces de integrare europeană nu se face pentru instituții, se face pentru Republica Moldova. (...) Nu am văzut ceva care să poată să contribuie, într-un fel sau altul, la încurajarea unei propagande sau a unei dezinformări din partea opoziției”, a explicat analista.

Există premise ca toate cele șase clustere să fie deschise până la sfârșitul anului, întrucât autoritățile de la Chișinău au îndeplinit din punct de vedere tehnic o mare parte dintre cerințele stabilite împreună cu instituțiile europene.

„Asta înseamnă că, în ceea ce privește proiecția de cadru normativ, alinierea legislației naționale, implementarea unor mecanisme, funcționarea unor agenții și a unor instituții publice, Moldova este, în termenii stabiliți de comun acord cu instituțiile europene”, a afirmat aceasta.

Printre progresele apreciate de Bruxelles se numără reforma justiției, inclusiv procedura de vetting a magistraților, măsurile de consolidare a independenței energetice, precum și dezvoltarea capacităților proprii de apărare și de promovare a intereselor de politică externă.

Dincolo de progresele tehnice, analista atrage atenția că reformele presupun și costuri pentru populație, iar efectele lor sunt resimțite diferit de cetățeni, în funcție de resursele disponibile, mentalitate și capacitatea de adaptare la schimbări.

„Sunt lucruri care pot ajuta cetățenii din Republica Moldova să depășească anumite momente mai dificile. (...) Există foarte multe nemulțumiri în interiorul Republicii Moldova, pentru că fiecare resimte într-un anumit fel modul în care aceste decizii sunt implementate”, a explicat Angela Grămadă.

Cel mai dificil cluster privește justiția și combaterea corupției

Deși progresele tehnice sunt încurajatoare, aderarea nu depinde exclusiv de viteza cu care autoritățile de la Chișinău transpun legislația europeană. Cea mai dificilă etapă va fi deschiderea primului cluster, care vizează fundamentele procesului de aderare: guvernanța, statul de drept, drepturile fundamentale și combaterea corupției. Acesta urmează să fie deschis ultimul.

„Cel mai dificil este clusterul 1, care e despre guvernanță, reforme în domeniul drepturilor omului și a libertăților. Și acesta va fi deschis ultimul. Acesta include inclusiv justiția și măsurile anticorupție”, a precizat analista.

Potrivit acesteia, Republica Moldova ar putea înregistra noi progrese în 2027 și ar putea încheia o parte dintre capitolele de negociere la începutul anului 2028. Calendarul trebuie însă privit și în contextul politic intern și european. În Republica Moldova sunt programate alegeri locale în 2027 și alegeri prezidențiale în 2028, în timp ce la nivelul Uniunii Europene vor avea loc propriile procese electorale și decizii importante privind viitorul exercițiu bugetar.

„Putem să apreciem progresul pe care-l face Republica Moldova, putem să evidențiem faptul că actuala echipă care se ocupă de aceste negocieri, mai ales tehnice, este foarte bine motivată și poziționată să continue aceste discuții. Dar există un context de la care nu ne putem distanța foarte, foarte mult”, a avertizat aceasta.

Alegerile locale din 2027, un test pentru influența Rusiei

Unul dintre riscurile majore pentru parcursul european al Republicii Moldova îl reprezintă posibilele ingerințe ale Federației Ruse în procesele electorale. În opinia Angelei Grămadă, alegerile locale din 2027 vor testa capacitatea autorităților de a proteja scrutinurile următoare, în special alegerile prezidențiale și parlamentare.

„Alegerile locale vor fi un fel de test pentru ce se va întâmpla la următoarele două scrutinuri electorale, prezidențiale și parlamentare, pentru că ne va arăta cât de mult Republica Moldova într-adevăr a reușit să își gestioneze de sine stătător procesele democratice, adică fără intervenție din afară. Aici mă refer în mod special la Federația Rusă”, a declarat analista.

Aceasta se așteaptă ca Moscova să susțină un candidat sau un partid politic, fie în mod deschis, fie prin intermediul unor mecanisme mai puțin vizibile. Scrutinul local ar putea oferi astfel indicii despre strategiile pe care Rusia le-ar putea folosi în alegerile cu miză mai mare din 2028.

Totuși, Angela Grămadă subliniază că existența acestor riscuri nu înseamnă că rezultatul viitoarelor alegeri este deja decis sau că Republica Moldova nu dispune de instrumentele necesare pentru a-și proteja democrația. Printre acestea se numără mecanismele dezvoltate de Comisia Electorală Centrală și de alte instituții, dar și implicarea societății civile și a presei independente.

„Avem niște instituții și mecanisme testate deja de protejare a procesului democratic și avem o societate civilă și o presă destul de active, solidare cu acest parcurs european al Republicii Moldova, care nu vor permite ca mai multe dintre încercările Federației Ruse de a sabota acest proces decizional, electoral, democratic să treacă nevăzute”, a subliniat Angela Grămadă.

Capacitatea Chișinăului de a gestiona aceste vulnerabilități va depinde de cooperarea dintre instituții, societatea civilă și presa independentă, dar și de înțelegerea priorităților de securitate națională.

„Lupta nu este pierdută, lupta este în plină desfășurare. Am trecut prin câteva etape ale acesteia și mai departe depinde doar de noi dacă vom reuși să învățăm câteva lecții pe care le-am trăit nu demult în Republica Moldova”, a conchis analista.