Republica Moldova, încotro? Comunişti blânzi, socialişti radicali

În ultima saptămână de campanie electorală poziţionarea partidelor pe axa Est-Vest este clară, în timp ce potenţialul de alianţă al fiecărui partid s-a micşorat datorită declaraţiilor din ultima vreme a principalilor lideri politici. Dacă posibilitatea alianţelor rămâne un subiect deschis şi supus criticilor în orice democraţie, planurile de guvernare ale partidelor sunt direct influenţate de poziţionarea lor pe harta geopolitică.

Partidele pro-europene (PLDM, PDM şi PL) s-au pronunţat clar în ceea ce priveşte Uniunea Europeană şi Acordul de Asociere, susţinând că acesta este viitorul Republicii Moldova, din perspectiva modernizării economice şi politice. PCRM oscilează, preferând să opteze pentru o renegociere/revizuire a Acordului de Asociere şi nu o anulare, în timp ce PSRM a anunţat că va veni după 30 noiembrie cu un proiect de lege prin care va denunţa Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană.

2020, aderarea Republicii Moldova la UE

Prin ratificarea Acordului de Asociere şi aprobarea unei rezoluţii în care se menţionează că aceasta nu este ultima etapă a procesului de apropiere de UE, Parlamentul European a arătat Republicii Moldova calea care trebuie urmată pentru un viitor comun, european. Declaraţia îi aparţine preşedintelui PLDM, Vlad Filat, în cadrul unei conferinţe de presă susţinute în comun cu europarlamentarul leton, Sandra Kalniete, vicepreşedintele Grupului Partidului Popular European (PPE) din Parlamentul European. Liderul PLDM a subliniat că „Europa nu are alternativă”, iar tot ceea ce propun adversarii integrării europene nu va face decât să scufunde ţara în haos. „Denunţarea sau renegocierea Acordului de Asociere ar fi echivalentul trădării vocaţiei europene a ţării noastre. Pentru a progresa pe calea integrării europene, Moldova poate conta pe partenerii săi europeni. PLDM a fost dintotdeauna vârful de lance al integrării europene şi va rămâne motorul acesteia, având un obiectiv ambiţios: aderarea la Uniunea Europeană”, a declarat Vlad Filat. Poziţia liberal-democraţilor nu se rezumă doar la opţiunea fermă pentru implementarea Acordului de Asociere, ci şi la aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană în anul 2020, ca obiectiv strategic. Vlad Filat a precizat că singura cale a Republicii Moldova este Uniunea Europeană, adăugând că dacă s-ar organiza un referendum privind vectorul extern, majoritatea cetăţenilor ar opta pentru integrarea în UE.

Republica Moldova, în marea familie europeană

Preşedintele PDM, Marian Lupu, a subliniat recent că alegerile parlamentare vor reprezenta o luptă dintre doi vectori geopolitici, vectorul european şi vectorul estic. Această polarizare a scenei electorale l-a determinat pe liderul PDM să susţină că doctrinele partidelor nu vor avea un rol deosebit în scrutinul ce urmează. „Nu va fi o luptă doctrinară, pe oameni nu-i interesează doctrinele. Lupta se va da pentru parcursul de mai departe al ţării”, a declarat Lupu. Politicianul democrat a remarcat că Acordul de Asociere semnat cu UE este o provocare, dar şi o şansă extraordinară de dezvoltare economică şi de asigurare a bunăstării populaţiei. „Spre deosebire de alte formaţiuni politice interesate doar de aspectul politic al acestui proces, PDM va acorda o atenţie foarte mare la componenta economică. Vom opta şi pentru ceea ce ţine de politic, dar între timp ne propunem să punem un accent pe potenţialul de dezvoltare economică oferit de acest acord. Republica Moldova trebuie să vină în marea familie europeană nu ca un partener slab şi subdezvoltat, să stea cu mâna întinsă, trebuie să intre în familia europeană ca un partener economic dezvoltat, cu demnitate”, a explicat Lupu.

Liberalii merg pe propriul drum

Singurul partid de pe scena politică din Republica Moldova care susţine concomitent aderarea la UE şi parteneriatul cu SUA, implicit integrarea în NATO, este Partidul Liberal. Liberalii consideră că „viitorul Republicii Moldova este doar în NATO şi UE”. Liderul PL, Mihai Ghimpu, a subliniat că formaţiunea insistă asupra câtorva idei importante în această campanie electorală şi anume: abrogarea articolului din Constituţie privind neutralitatea Moldovei, parteneriatul cu SUA, aderarea la UE, modernizarea forţelor armate şi asigurarea compatibilităţii acestora cu NATO. Partidul Liberal susţine câteva politici în domeniul apărării,  privind modernizarea forţelor armate şi asigurarea compatibilităţii acestora cu NATO. Unul din proiecte vizează mărirea cheltuielilor pentru apărare, de la 0,3%-0,5% la 2% din PIB. Transformarea corpului de ofiţeri într-un corp de elită al societăţii, crearea unei companii care va produce tehnică militară necesară Armatei Naţionale, dar şi pentru export, reprezintă alte politici pe care liberalii le susţin. Un alt proiect politic este înfiinţarea Serviciului de Informaţii Militare şi creşterea gradului de interoperabilitate cu armatele statelor NATO.

Comunişti blânzi, socialişti radicali

Spre deosebire de liderii PLDM şi PDM, liderul PCRM, Vladimir Voronin, insistă asupra revizuirii părţii politice a Acordului de Asociere cu UE pe motiv că ar pune în pericol suveranitatea Republicii Moldova. Voronin susţine că Acordul de Asociere a fost semnat prea devreme. „Nu au pregătit ţara de implementarea Acordului. Totodată, au fost deteriorate şi relaţiile cu Rusia. Republica Moldova nu este gata de a adera la Uniunea Europeană, nu va fi gata nici peste cinci ani şi nici chiar peste zece ani, poate peste vreo 25 de ani. Eu nu mă opun integrării europene, dar ţara trebuie pregătită, trebuie modernizată”, a menţionat liderul comuniştilor.

Preşedintele PSRM, Igor Dodon, întors din vizită de la Moscova, unde s-a întâlnit şi cu vicepremierul rus, Dmitri Rogozin, a declarat recent că Federaţia Rusă va ridica interdicţia pentru mărfurile moldoveneşti dacă statul va renunţa la Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană. Perspectiva politică a socialiştilor este mai radicală decât cea a comuniştilor. Practic, socialiştii se poziţionează complet antagonic faţă de partidele pro-europene. Dodon a subliniat că în prima şedinţă a legislativului care se va forma după 30 noiembrie, va veni cu un proiect de lege privind denunţarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, adăugând că „rămâne de văzut dacă Voronin va părăsi cu comuniştii lui şedinţa Parlamentului”.

Usatîi balansează indecis

După ce s-a pronunţat vehement împotriva integrării europene, Renato Usatîi a menţionat că optează pentru parcursul european al Republicii Moldova. Fiind primul candidat pe lista partidului „Patria”, în care figurează mai mulţi adepţi înflăcăraţi ai aderării la Uniunea Vamală, cum ar fi fostul comunist Grigore Petrenco sau preşedintele Ligii Tineretul Rus, Igor Tuleanţev, Renato Usatîi a declarat că i-a rugat pe aceştia să mai cedeze din ambiţii şi să nu-l trădeze în ultimul moment. „Eu i-am rugat, ba chiar am insistat foarte respectuos să nu mă dezamăgească. Poziţia mea de astăzi este următoarea: eu optez pentru Acordul de Asociere cu UE. Dar eu nu înţeleg ce este asta Uniunea Vamală, teoretic e clar, însă cred că este vorba doar despre ceva care a fost fondat în ciuda integrării europene”, a mai spus Usatîi.

Candidatul la alegerile parlamentare, Renato Usatîi, a ameninţat cu organizarea protestelor violente în masă dacă va fi scos din cursa electorală. „Cei de la guvernare fac tot posibilul ca să mă scoată din cursa electorală. Vorbesc serios, dacă o sa facă aceasta, voi scoate oamenii în stradă şi o să vadă ei şi principii, şi valori, şi Uniune Europeană”, a precizat Usatîi la începutul campaniei electorale.

Dreapta înainte, stânga oscilează

Planurile de guvernare ale principalelor partide de pe scena politică diferă în funcţie de gândirea lor politică pe plan extern. Partidele pro-europene aflate la guvernare susţin parcursul european precum şi aderarea Republicii Moldova la UE. Singura diferenţă dintre cele două partide îl reprezintă planul de aderare, deoarece liberal-democraţii şi-au propus anul 2020 ca strategie de aderare, în timp ce democraţii nu au oferit o perioadă de timp exactă pentru aderare. Partea dreaptă a politicii de la Chişinău continuă proiectul apropierii Republicii Moldova de UE, în timp ce partea stângă oscilează între Uniunea Europeană şi Uniunea Vamală.

Liderul PLDM, Vlad Filat, a anunţat că principalele sarcini pe care liberal-democraţii le vor asuma după scrutinul parlamentar vizează continuarea parcursului european, fortificarea partidului, precum şi formarea guvernului. Filat a subliniat că PLDM va propune candidatura lui Iurie Leancă la funcţia de prim-ministru, după finalizarea alegerilor din 30 noiembrie. „Partidul care obţine cele mai multe mandate în Parlament este în drept de a înainta candidaturi la funcţia de şef al Guvernului şi a unor membri ai cabinetului de miniştri. Sunt sigur că după 30 noiembrie vom forma o coaliţie pro-europeană, iar PLDM va fi partidul cu cel mai mare număr de mandate din această coaliţie”, a afirmat Vlad Filat.

Preşedintele PDM, Marian Lupu, a precizat că echipa pe care o conduce vine cu elaborarea unui plan strategic privind dezvoltarea economică în următorii patru ani. „Detaliile acestei strategii vor fi făcute publice. Nu poate fi asigurată bunăstarea cetăţenilor fără o creştere economică. Însă, doar creşterea economică nu asigură în mod automat efectele benefice pe care să le resimtă cetăţenii. Trebuie să atragem investiţii din străinătate - şi din Vest, şi din Est. Vom promova modificări în legislaţia fiscală, menţinem ideea introducerii impozitului unic în agricultură, vom promova facilitarea condiţiilor pentru deschiderea şi desfăşurarea unei afaceri”, a declarat politicianul. Lupu a subliniat că PDM îşi propune să schimbe structura economică din Republica Moldova. „Crearea unui mediu sigur pentru investiţii este calea pentru asigurarea creşterii economice, pentru asigurarea locurilor de muncă şi a unui nou nivel de trai pentru cetăţenii ţării. Sunt sigur că prin abordarea sistemică vom reuşi să creăm zeci de mii de locuri de muncă”, a menţionat preşedintele PDM.