Postul Crăciunului începe astăzi. „Când postiţi consumaţi cea mai ieftină hrană, iar banii economisiţi dăruiţi-i săracilor”

Naşterea lui Isus Hristos. FOTO: Arhiva Adevărul

Postul Naşterii Domnului, nimit în popor şi Postul Crăciunului, începe vineri, 27 noiembrie, şi durează 40 de zile, până în Ajunul Crăciunului pe stil vechi (6 ianuarie 2016) inclusiv. Crăciunul este sărbătorit pe 7 ianuarie 2016.

„Biserica Ortodoxă ne pregăteşte prin post pentru a ajunge la sărbătoarea naşterii lui Isus Hristos, care pune începutul tuturor celorlalte sărbători”, spune preotul Andrei Rusu de la Biserica Sf. Dumitru din Chişinău. 

Postul Crăciunului este considerat a fi „mai uşor” decât cel al Paştelui, având în fiecare zi de sâmbătă şi duminică dezlegare la peşte, ulei şi vin. Însă părintele Rusu menţionează că „ne-am blocat în acest aspect gastronomic. Postul nu este pentru dietă, deoarece nu dobândim absolut nimic. Postul trebuie îmbrăcat în virtutea rugăciunii şi a dragostei faţă de aproapele”. 

Prorocul Isaia ne spune prin Sf. Biblie că „atunci când tu posteşti consumă cea mai ieftină hrană, iar banii economisiţi pe baza acestui fapt dăruiţi-i sărmanilor”. Prin secolul al II-lea î.e.n., tot despre asta ne vorbeşte şi scrisoarea Păstorului Herma, care spune: Atunci când postiţi consumaţi cele mai ieftine bucate, iar banii economisiţi dăruiţi-i săracilor. „Postul începe prin a te dărui celuilalt şi a-l iubi, a vedea neputinţa aproapelui”, mai adugă părintele Rusu.

Ajunul Craciunului este o zi mai specifică prin „liturghia baptismală, care se face până astăzi în biserica ortodoxă. Este ziua colindătorilor care vestesc că Hristos se naşte”. 

Când postim nu trebuie să schimbăm doar felurile de mâncare, respectiv să înlocuim carnea, lactatele cu produse vegetale, ci şi comportamentul, care trebuie să fie unul de pace şi fapte bune. 

Pentru ca organismul să nu sufere dezechilibre nutriţionale este importantă o alimentaţie vegetariană echilibrată. Nutriţioniştii recomandă consumul de cereale şi pseudocereale (fulgi de ovăz, orez, grâu, orz, mei, porumb, hrişcă, amaranth, quinoa), leguminoase (fasole, năut, mazăre, linte, soia, bob), fructe oleaginoase (nuci moldoveneşti, alune, arahide, migdale, caju), seminţele de in, dovleac, floarea soarelui, susan sunt benefice sănătăţii organismului. Din alimentaţia de post nu trebuie să lipsească legumele de sezon (ceapă, cartofi, usturoi, morcov, dovleac, sfeclă roşie, conopidă etc), fructe proaspete şi uscate (prune, mere, gutui, etc). De asemenea, putem prepara paste cu diverse sosuri din legume şi verdeaţă. Pastele fierte „al dente” (mai puţin decât timpul scris pe ambalaj) nu îngraşă şi sunt uşor de digerat.  

Trebuie evitate pe cât posibil produsele de panificaţie, cofetărie, dulciurile, care nu aduc beneficii organismului uman. De asemenea, evităm consumul produselor de post precum mezelurile din soia, pate vegetal, pâine albă, colţunaşi, pelmeni, margarina, cartofii prăjiţi, supele instant, ketchup, covrigei, biscuiţi, cornuri, chifle, gogoşi, gemuri şi dulceaţă din comerţ.  

Istoria religiei ne spune că pe timpuri Postul Crăciunului dura 7 zile pentru a pregăti pe cei care urmau să se boteze. „Pe timpuri, oamenii se botezau doar în ajun de sărbătorile mari (Crăciun, Paşte etc) şi se făcea slujba baptismală. Cei care se botezau ţineau post împreună cu familia şi comunitatea. Începând din secolul al VII-lea, postul se extinde până la 40 de zile, având model postul Paştelui, care dintotdeauna a ţinut 40 de zile”, explică preotul Andrei Rusu.