Olga Poalelungi: „Noul mecanism de înregistrare este, de fapt, în beneficiul străinilor şi transnistrenilor“

Olga Poalelungi este jurist şi expertă în demografie. Conduce Biroul Migraţie şi Azi ldin septembrie 2012 FOTO Tudor Iovu

Şefa Biroului Migraţie şi Azil din Republica Moldova, Olga Poalelungi, ne-a explicat de ce a fost nevoie să fie instalate şi cum vor funcţiona cele şase oficii teritoriale ale instituţiei din Zona de Securitate, numite în mod eronat puncte de control.

„Adevărul“: S-a creat o adevărată isterie în jurul acestor oficii. Au fost speculaţii că astfel va fi, practic, instalat un hotar pe râul Nistru. Cât de justificate sunt aceste temeri?

Olga Poalelungi: Aşa cum aţi spus şi dumneavoastră, este vorba de speculaţii şi de jonglarea cu nişte argumente nefondate. Nu vor fi create niciun fel de posturi noi, care pot fi tratate ca puncte de frontieră. Este vorba de extinderea posibilităţilor de luare la evidenţă a cetăţenilor străini care intră în Republica Moldova din Ucraina, prin segmentul moldo-ucrainean al frontierei de stat, necontrolat de autorităţile moldave. Nu este nimic nou în acest lucru. Procedura de luare la evidenţă a străinilor există în Republica Moldova din a doua jumătate a anilor ’90. Până în prezent, acest serviciu era prestat de către subdiviziunile teritoriale ale Centrului Resurselor Informaţionale de Stat Registru. Actualmente, există circa 42 de asemenea oficii. Din acest an, astfel de servicii vor fi acordate şi de subdiviziunile teritoriale ale Biroului Migraţie şi Azil, inclusiv de cele amplasate în imedata apropiere a raioanelor de Est ale Republicii Moldova.

Această procedură de înregistrare este obligatorie?

Da, luarea la evidenţă a cetăţenilor străini este obligatorie, doar că aceştia sunt în drept să aleagă locul unde le este mai comod să facă acest lucru: la oficiile teritoriale ale CRIS Registru sau la cele ale Biroului Migraţie şi Azil.

Pe lângă motivele evidente ce ţin de securitatea statului, înţelegem că este şi o cerinţă a Uniunii Europene pentru abolirea vizelor...

În primul rând, evidenţa străinilor se face în toate ţările lumii. Este o regulă absolut normală pentru fiecare stat care controlează regimul de şedere a străinilor pe teritoriul său. Mecanismele prin care sunt înregistraţi străinii pot fi diferite. Deoarece suntem lipsiţi de posibilitatea de a ţine o evidenţă pe tot teritoriul ţării, am găsit această formulă mai simplă de a oferi servicii străinilor care intră în Republica Moldova din Ucraina. Este un imperativ şi în Planul de Acţiuni privind liberalizarea regimului de vize cu UE, care prevede foarte clar că trebuie să asigurăm controlul şi gestionarea situaţiei migraţionale.

Când vor deveni funcţionale aceste oficii?

Noi sincronizăm funcţionalitatea deplină a acestor puncte cu un pachet de documente care se află acum la examinare în Parlament. În special, mă refer la modificarea Codului Contravenţional, prin care vor fi excluse de la sancţionare pentru neînregistrare persoanele care locuiesc în raioanele de Est ale Republicii Moldova, dar care deţin un document de călătorie (paşaport) eliberat de autorităţile compentente ale altui stat. De exemplu, din Federaţia Rusă sau din Ucraina. Acest mecanism nu afectează în niciun fel locuitorii din regiunea transnistreană. Din contra, sperăm că aceste persoane nu vor mai fi sancţionate administrativ, cum prevede legislaţia în prezent.

Dar cum pot ei să probeze că locuiesc acolo?

Nu trebuie să probeze nimic. Repet, în oficiile teritoriale ale Biroului sau ale „Registru“ se iau la evidenţă doar cetăţenii străini intraţi în Republica Moldova din/prin Ucraina. Măsura nu se referă la locuitorii din raioanele de Est.

La modul practic, cum va avea loc procedura?

Persoana care doreşte să se înregistreze prezintă paşaportul, pentru introducerea datelor în sistemul de evidenţă a cetăţenilor. Primeşte, în schimb, fişa de evidenţă care confirmă faptul şi timpul luării la evidenţă. În baza acesteia, va fi calculată perioada de aflare în ţară, reieşind fie din durata vizei, fie din termenul de 90 de zile pentru ţările care nu au nevoie de vize. Ulterior, străinul ar putea să rămână în Republica Moldova şi va avea nevoie de documente pentru şedere.

Deci este o procedură simplă...

Procedura este foarte simplă, durează nu mai mult de 1-2 minute şi este gratuită. Instalăm echipament ce permite simplificarea şi urgentarea procedurilor. Ne dorim să fie un mecanism modern, rapid şi cât mai puţin deranjant. Încercăm să facilităm prestarea serviciilor pentru cetăţeanul străin. Cel puţin un aspect pozitiv este că el nu va trebui să alerge prin toată ţara să întrebe unde se află oficiul de la Bălţi, Drochia sau Rezina. Va avea posibilitatea să se înregistreze în unul din aceste oficii locale ale Biroului Migraţie şi Azil.

De ce au fost alese anume aceste locaţii?

Din simplul motiv că acolo este mai intens traficul rutier şi există un flux mai mare de persoane. Ne-am gândit la comoditatea unui număr mare de oameni.

Cum arată un astfel de oficiu teritorial?

E o simplă masă de lucru, cu un funcţionar civil al Biroului Migraţie şi Azil, care asigură înregistrarea paşaportului şi eliberarea fişei. Sunt panouri informative, ele sunt vizibile. Vom avea şi materiale promoţionale, dar aşteptăm să fie aprobat pachetul de acte în Parlament.

Aveţi acum nişte date estimative câte persoane intră în ţară prin acest segment necontrolat de hotar?

Deoarece oficiile noastre încă nu funcţionează, avem doar datele Registrului de Stat al Populaţiei, dar înţelegeţi bine că nu toată lumea ajunge la Registru. În ultimii ani, 2010-2012, erau înregistrate anual în jur de 9-10 mii de persoane. Cred că numărul celor care trec hotarul în raioanele de Est este, în realitate, mult mai mare. Procedura aceasta ne va permite să avem o monitorizare mai adecvată a fluxurilor migraţionale pe acest segment.

“Locuitorii din raioanele de Est care deţin acte de călătorie eliberate de autorităţile competente ale altor state nu sunt obligaţi să fie luaţi la evidenţă.

UNDE SE AFLĂ OFICIILE

Cele şase oficii teritoriale ale Biroului Migraţie şi Azil au fost create în baza punctelor interne de control deja existente, din preajma localităţilor Hârbovăţ (Anenii Noi), Hagimus (Căuşeni), Sănătăuca (Floreşti), Pârâta (Dubăsari), Criuleni şi Rezina.