Ruşii n-au dat niciun ban din prejudiciile dictate acum un an de CEDO şcolilor româneşti din Transnistria

Directoarea liceului de la Râbniţa spune că în ultimii ani clasele sunt din ce în ce mai mici şi asta din cauza numeroaselor beţe în roate pe care le pun separatiştii FOTO Tudor Iovu

Elevii, părinţii şi profesorii din cele trei şcoli cu predare în grafie latină din stânga Nistrului aşteaptă de un an ca Moscova să le achite prejudiciile dictate de CEDO, în valoare de un milion de euro, şi să le asigure condiţii bune de activitate. Între timp, juriştii care se ocupă de dosar au sesizat Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei de trei ori, cerând ca autorităţile ruse să respecte verdictul Înaltei Curţi.

După opt ani de aşteptare, la 19 octombrie 2012, Curtea Europeană a Drepturilor Omului pronunţase o decizie istorică: Rusia a fost declarată vinovată că a încălcat dreptul la educaţie şi viaţă privată a 170 de elevi, părinţi şi profesori ai liceelor „Evrika“ de la Râbniţa, „Ştefan cel Mare“ de la Grigoriopol şi „Alexandru cel Bun“ din Tighina. Palma dată Rusiei a venit după ce, în 2004, Moscova a susţinut regimul lui Igor Smirnov, fostul lider separatist, care a decis să închidă şcolile cu predare în limba română din stânga Nistrului. Kremlinul nu a executat hotărârea CEDO nici până în prezent, deşi termenul-limită a expirat încă în ianuarie 2013.

„Moscova ne sfidează, Chişinăul e neputincios“

Sceptici ca şi acum un an, directorii acestor instituţii constată că situaţia lor a rămas neschimbată. „Atunci ne-am bucurat, dar, din păcate, nu s-a făcut nimic. De parcă nimeni nu are nevoie de noi. În acest an, în clasa întâi avem doar şapte copii, şcoala fiind frecventată de 150 de elevi. Dacă Rusia ar fi respectat decizia, iar aşa-zisele autorităţi locale ne-ar fi întors sediul, astăzi, poate, am fi fost în rând cu alte instituţii de învăţământ“, spune Eugenia Halus, directoarea Liceului „Evrika“, elevii căruia au fost alungaţi din clădirea şcolii în 2004.De atunci lecţiile, au loc în grădiniţa Uzinii Metalurgice. 

„Rusia ne sfidează, în timp ce autorităţile de la Chişinău nu au nicio putere în raport cu aceasta. Foştii elevi din lista victimelor despăgubite de CEDO mă sună periodic şi mă întreabă dacă Moscova a executat hotărârea, dar nu pot să le spun decât că situaţia şcolilor noastre este şi mai grea“, susţine şi Eleonora Cercavschi, directoarea Liceului „Ştefan cel Mare“ de la Grigoriopol, şcoală care-şi are sediu temporar la Doroţcaia, raionul Dubăsari.

Sub lupa comitetului de miniştri al CoE

După expirarea celor trei luni acordate Rusiei de către Înalta Curte de la Strasbourg pentru executarea hotărârii, juriştii Asociaţiei Promo-Lex, care se ocupă de dosar, au sesizat de trei ori Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei. Ei le-au solicitat oficialilor europeni să se implice, să le ceară ruşilor să plătească despăgubirile şi să creeze condiţii mai bune pentru şcoli. „La 26 ianuarie 2013 am trimis o cerere Ministerului Finanţelor de la Moscova, reprezentantului Guvernului rus la CEDO şi Trezorăriei Federaţiei Ruse, solicitând executarea hotărârii. Mai mult, între 22 ianuarie şi 19 februarie, am contactat de mai multe ori reprezentanţa Executivului rus de pe lângă Înalta Curte. De fiecare dată am fost informaţi că, în scurt timp, vom primi un răspuns“, se arată în sesizare.

Guvernul Rusiei este într-o perioadă de monitorizare şi riscă să fie sancţionat Alexandru Postică, avocat

Nu a urmat însă nicio reacţie. „Acum Guvernul Rusiei este într-o perioadă de monitorizare şi riscă să fie sancţionat“, afirmă avocatul Alexandru Postică. „Actualul regim de la Moscova nu respectă valorile democratice şi nici principiile dreptului internaţional. Rusia continuă să ignore numeroasele obligaţii faţă de persoanele care locuiesc în stânga Nistrului, fapt demonstrat prin numărul mare de plângeri la CEDO şi, respectiv, numeroasele decizii prin care statul rus a fost recunoscut vinovat“, comentează Ion Manole, preşedintele Asociaţiei Promo-Lex.

„Ţine de voinţa politică a Rusiei“

Pe de altă parte, mai-marii de la Chişinău afirmă că nu au cum obliga Kremlinul să execute decizia CEDO. „Ţine de voinţa politică a Rusiei. Pot doar să constat că autorităţile de la Moscova au un propriu punct de vedere referitor la această decizie. Avem în vizor acest subiect pe care îl examinăm împreună cu Consiliul Europei“, ne-a declarat vicepremierul pentru Reintegrare, Eugen Carpov. 

Solicitaţi de „Adevărul“, reprezentanţii Ambasadei Federaţiei Ruse la Chişinău au evitat să comenteze întârzierea. Anul trecut, Ministerul rus de Externe a calificat hotărârea CEDO drept una inechitabilă, tendenţioasă şi ruptă de realitate, negând că ar deţine controlul în Transnistria. 

După ce au fost izgoniţi din liceu, elevii de la Râbniţa merg la şcoală într-o fostă grădiniţă FOTO Tudor Iovu

Acuzaţii la adresa CEDO

Aşa-zisele autorităţi de la Tiraspol au calificat decizia drept „subiectivă şi politizată“ şi au acuzat CEDO că a devenit „un instrument de exercitare a presiunii“. Totodată, acestea au declarat atunci că administraţiile şcolilor intenţionat au lezat elevii în drepturi, la indicaţia Chişinăului, această situaţie fiind folosită pentru a constrânge Transnistria.