Analiză Miturile euroscepticilor au fost demolate de cifre. Produsele moldoveneşti cuceresc europenii

Aşteptările mari pentru un creştere a exporturilor către Europa nu s-au adeverit în totalitate. Totuşi, evoluţia exporturilor Republicii Moldova pe piaţa comunitară este mult mai stabilă decât în alte regiuni, livrările anumitor produse crescând de câteva ori, potrivit analizei „Expert-Grup”.

Centrul Analitic „Expert-Grup” a publicat recent o analiză întitulată „Rezultatele ZLSAC după primul an  - afectate de problemele economice şi politice interne”. Potrivit experţilor, Zona de Comerţ Liber Cuprinzător şi Aprofundat (ZLSAC) a adus pe termen scurt efecte pozitive, însă pentru a profita pe deplin de aceste beneficii, pe termen mediu şi lung, Republica Moldova trebuie în continuare să depună eforturi majore pentru a crea condiţii producătorilor şi exportatorilor.

Miturile „euroscepticilor”, demolate

Potrivit analizei publicate, rezultatele implementării Zonei de Comerţ Liber Cuprinzător şi Aprofundat au fost afectate de problemele economice şi politice din Republica Moldova. Autorul, Ana Popa, susţine că, în pofida acestei situaţii, evoluţia exporturilor moldoveneşti către UE este mult mai stabilă decât cele realizate spre alte regiuni. Dacă volumul total al exporturilor Republicii Moldova a scăzut, în perioada august 2014-septembrie 2015, cu 14,8% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, atunci exporturile către UE au scăzut cu doar 1,4%. Contrar opiniei euroscepticilor, exporturile de bunuri agroalimentare către UE a crescut cu 10,8%, compensând parţial scăderea exporturilor pe alte pieţe, cum ar fi Rusia, unde valoarea scăderii a constituit circa 73%.

Creşteri de cinci ori ale exporturilor de prune sau struguri

Datele prezentate de reprezentanţii „Expert-Grup” arată că majorarea volumului exporturilor produselor scutite de taxele vamale a depăşit aşteptările, iar în cazul strugurilor, prunelor şi orzului, volumul exporturilor a înregistrat o creştere de până la cinci ori. Expertul Ana Popa menţionează că chiar dacă aşteptările privind exportul produselor care fac parte din contingentele tarifare scutite de taxele vamale erau înalte, nici cei mai optimişti nu au anticipat un avânt prea mare. Reprezentanta „Expert-Grup” îşi argumentează poziţia prin faptul că, în primul rând, o parte din produse erau deja scutite de taxele vamale în cadrul Acordului privind Preferinţele Comerciale, acestea nefiind epuizate în anii precedenţi, iar, în al doilea rând, Republica Moldova trebuie să implementeze reforme majore pentru a beneficia din plin de piaţa UE, cum ar fi în cazul produselor sensibile: carnea, ouăle şi produsele lactate.

Destinaţii noi pentru produsele moldoveneşti

O „victorie” importantă obţinută de Republica Moldova în cadrul ZLSAC reprezintă faptul că strugurii moldoveneşti au putut fi gustaţi pentru prima dată de consumatori din Spania, Suedia şi Bulgaria. De asemenea, pentru prima dată merele moldoveneşti au ajuns în Bulgaria şi Suedia, grâul - în Cehia, orzul – în Cipru, Grecia şi Letonia, zahărul - în Letonia.

În acelaşi timp, volumul livrărilor de produse industriale în UE s-a diminuat cu 6,9%, reprezentând o valoare cu mult mai mică decât cea întregistrată în cazul exporturilor către CSI şi alte ţări. Astfel, UE rămâne o destinaţie principală pentru exporturile de produse industriale moldoveneşti, reprezentând circa 68% din total.

„UE şi-a consolidat poziţia de destinaţie principală pentru exporturile din Republica Moldova, ponderea acestor crescând de la 51% înainte de ZLSAC la 59% după primul an de implementare a Acordului”, concluzionează experţii economici.

Piaţa nu a fost invadată de produse de import

Mai mult decât atât, reprezentanţii „Expert-Grup” mai spun că,m în pofida temerilor că implementarea ZLSAC va duce la o „invazie” a produselor UE pe piaţa locală, importurile produselor UE către Moldova au scăzut cu 16,4%. Acest fenomen a fost determinat inclusiv şi de cererea internă din această perioadă, cauzată de ieftinirea leului.

„Primele efecte pe termen scurt ale ZLSAC asupra comerţului cu bunuri au fost pozitive pentru Republica Moldova. Însă pentru a profita pe deplin de ZLSAC, pe termen mediu şi lung, Moldova trebuie în continuare să depună efort major pentru implementarea integrală a recomandărilor din Agenda de Asociere, să finalizeze reforma instituţională în domeniul siguranţei produselor alimentare şi să identifice în continuare noi pieţe de desfacere în cadrul UE pentru produsele moldoveneşti”, conchide Ana Popa.

Datele Biroului Naţional de Statistică arată că România rămâne cel mai important partener comercial al Republicii Moldova după ce anul trecut a surclasat Rusia, înregistrând o creştere a importurilor de mărfuri de peste Prut de 5,3%. După România, topul ţărilor în care au fost exportate cele mai multe mărfuri este completat de Rusia, Italia, Marea Britanie, Belarus, Germania şi Polonia.