Miturile comuniştilor faţă de Acordul de Asociere cu UE se lovesc de realitate

De mai mulţi ani comuniştii practică un discurs dublu. FOTO Alexandru Tarlev

Partidul Comuniştilor a promovat mai multe mituri privind Acordul de Asociere cu UE care, la început, s-au dovedit a fi convingătoare în mediul rural, acolo unde e concentrată cea mai mare parte a populaţiei vârstnice sau a celor plecaţi la muncă în Federaţia Rusă. Astăzi, a devenit un mit faptul că apropierea de UE este dăunătoare pentru agricultorii şi producătorii din Republica Moldova.

Diana Costaş, cercetător şi colaborator al revistei „Diplomacy and Intelligence” din cadrul Centrului de Strategii Aplicate, a explicat că miturile create de comunisti au fost convingătoare până când Republica Moldova a început să resimtă efectele Acordului de Asociere, şi anume: liberalizarea regimului de vize şi creşterea exporturilor pe piaţa europeană. Astăzi, vinul moldovenesc se găseşte pe rafturile magazinelor din România, Germania, Lituania, Polonia, Slovacia etc.

Comuniştii au ignorat efectele pozitive ale Acordului de Asociere

Costaş consideră că exporturile Republicii Moldova în statele Uniunii Europene au început să crească încă din perioada în care la conducerea Republicii Moldova se aflau comuniştii (începând chiar cu anul 2007), ca rezultat al impunerii embargoului de către Rusia la vinuri şi fructe şi a reorientării producătorilor moldoveni spre alte pieţe de desfacere. „Comuniştii au ignorat acest aspect în campaniile electorale. Este un mit că apropierea de UE este dăunătoare pentru agricultorii şi producătorii autohtoni”, a subliniat cercetătorul.

În opinia sa, cel mai periculos mit promovat de comunişti este cel al tensionării relaţiilor dintre Rusia şi Moldova, ceea ce ar putea duce la pierderea regiunii transnistrene, aceasta fiind un butoi cu pulbere care abia aşteaptă să explodeze. Mitul integrităţii Republicii Moldova are rolul de a crea un zvon-sperietoare pentru susţinătorii fideli ai PCRM, crede Diana Costaş, cu scopul de a ţine captiv acest electorat în jurul unor false teme de pe agenda publică.

Balansul comuniştilor, o meteahnă electorală

Dacă urmărim evoluţia Partidului Comuniştilor din Republica Moldova, observăm că în preajma fiecărui scrutin electoral acesta şi-a schimbat discursul în funcţie de ce a dorit populaţia să audă. „În 2005, a câştigat majoritatea voturilor, deoarece se declarase pro-europeni, începând cu implementarea Planului de Acţiuni Comune UE - Republica Moldova. Consider că este important să menţionăm aici declaraţiile lui Vladimir Voronin din 2013, prin care susţinea că «viitorul Republicii Moldova este în Uniunea Europeană, iar calea dezvoltării strategice a Republicii Moldova este orientată spre scopul de a deveni membru al familiei europene»”, a menţionat Costaş.

În ceea ce priveşte Acordul de Asociere, parafat la Vilnius în noiembrie 2013 şi semnat în anul următor, Partidul Comuniştilor a oscilat între contestarea acestuia şi revizuirea documentului. „Partidul Comuniştilor mereu «a luptat» pe două fronturi: şi cu Federaţia Rusă, şi cu Uniunea Europeană. Ei susţin păstrarea bunelor relaţii cu ruşii şi aderarea Republicii Moldova la Uniunea Vamală, dar, totodată, nu au negat niciodată integrarea europeană. De ce? Pentru a nu pierde din electorat, în special cel reprezentat de minorităţi, care, de obicei, este mai pro-rus”, a precizat Costaş.

Comuniştii vor juca pe două fronturi

Republica Moldova a făcut paşi enormi în ultimii ani în ceea ce priveşte integrarea europeană, însă alegerile parlamentare din noiembrie 2014 au cam stopat această evoluţie. În opinia cercetătorului, Partidul Comuniştilor va începe să joace iarăşi pe două fronturi, ceea ce va cauza adevărate blocaje. Efectele guvernării minoritare încep deja să fie simţite. „Integrarea europeană a fost lăsată în urmă, prioritate obţinând interesele personale ale celor care sunt astăzi la guvernare. A fost refuzată formarea alianţei pro-europene PLDM-PD-PL, în favoarea guvernării minoritare (PLDM-PD)”. Comuniştii au început să-şi arate faţa, nefiind de acord cu candidatura lui Oleg Efrim pentru funcţia de ministru al Justiţiei sau cea a lui Iurie Leancă pentru funcţia de prim-ministru al Republicii Moldova şi criticând numirea Maiei Sandu la şefia Ministerului Educaţiei, aminteşte Costaş.

În opinia sa, comuniştii susţin că trebuie să le fie oferită posibilitatea de a propune persoane în anumite funcţii, aşa cum le-a fost înţelegerea cu cele două partide pro-europene care au format actuala alianţă de guvernare. Totodată, se speculează că aceştia au fost implicaţi şi în demiterea lui Oleg Babenco, cel ce fusese desemnat pentru funcţia de director general al Biroului Relaţii Interetnice, care a demisionat chiar a doua zi din această funcţie.

Un guvern minoritar implică progrese mici

Republica Moldova are în faţă o cale lungă până poate deveni stat membru UE. Voinţa politică este prioritară pentru realizarea acestui obiectiv care presupune reforme, o politică externă coerentă şi, nu în ultimul rând, o viziune politică pe termen mediu şi lung. Preşedintele Nicolae Timofti a afirmat, în cadrul unei conferinţe de presă susţinute înainte de alegerile parlamentare din 30 noiembrie, că intenţionează să depună cererea de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană în anul 2015. Analiştii politici şi liderii din raioane au salutat această idee, cu toate că unii dintre ei au rămas sceptici în ceea ce priveşte termenul de depunere a cererii şi decizia pe care o va lua Uniunea Europeană. Diana Costaş a subliniat că, atâta timp cât la putere se va afla un guvern minoritar, nu se vor vedea mari progrese în privinţa reformelor necesare pe care Republica Moldova trebuie să le implementeze pentru a continua parcursul său european.  „Comuniştii ştiu foarte bine când este cazul să renunţe sau să adere la ideea pro-europeană. Deocamdată, este bine să susţină acest demers, cel puţin la nivel declarativ”, a concluzionat cercetătorul.

Diana Costaş este cercetător şi colaborator al revistei „Diplomacy and Intelligence” din cadrul Centrului de Strategii Aplicate. Costaş îşi pregăteşte lucrarea de disertaţie despre politica externă a Republicii Moldova, continuând cercetarea pe care a început-o în cadrul studiilor de licenţă. În prezent, ea este masterandă în cadrul programului de Relaţii Internaţionale şi Integrare Europeană la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative din Bucureşti. În viitor, intenţionează să-şi publice cercetarea efectuată în cadrul studiilor de licenţă şi masterat.