Ministrul Finanţelor, despre miliardul transformat în datorie publică: Acest subiect este folosit în interese electorale

FOTO arhivă

Ministrul Finanţelor, Octavian Armaşu, a declarat marţi, 4 octombrie, că prin asumarea răspunderii Guvernului în faţa Parlamentului pentru cele şapte proiecte de legi a scutit populaţia de probleme mult mai mari.

„Noi ne-am asumat răspunderea, aceasta a fost o precondiţie impusă de către FMI. Altfel nu putem debloca creditarea externă. Prin deblocarea creditării externe noi am scutit cetăţenii de nevoi cu mult mai mari. Altfel nu avem posibilitate să achităm salariile, pensiile, subvenţiile în agricultură etc. Aceasta ar fi o lovitură prea grea”, a menţionat Armaşu.

Ministrul susţine că Executivul şi-a asumat această responsabilitate pentru a stabiliza situaţia în ţară. 

„Noi cu propriile resurse nu putem reveni la normalitate. Este necesar ca în această lună să semnăm Acordul cu FMI. Astfel, în 2016 vom putea primi suma de 55 de milioane de euro, ceea ce constituie un miliard de lei. În afară de aceşti bani vor fi şi alte credite din exterior”, a adăugat oficialul moldovean.

El afirmă că cetăţenii nu vor simţi povara returnării datoriei către BNM. 

„Este campanie electorală şi s-au făcut nişte calcule electorale că ar avea de achitat şi copiii care urmează să se nască. Acest subiect este folosit în interese electorale. Ne vom strădui ca această datorie să fie restituită mai mult din resurse externe, din granturi”, a încheiat Armaşu.

Ocravian Armaşu a fost invitatul emisiunii „Moldova în direct” de la postul public de televiziune TRM.

Amintim că asumarea răspunderii Guvernului pentru cele şapte proiecte de legi au provocat un şir de critici în societate, în special din partea opoziţiei. Totul a pornit de la legea ce prevedea transformarea celor 13.5 miliarde de lei, bani sustraşi din sistemul bancar, în datorie publică, iar statul trebuie pe parcursul a 25 de ani cu o rată a dobânzii de 5% să ramburseze banii către BNM. Această acţiune a fost calificată de opoziţie ca tentativă de a pune banii furaţi pe umerii cetăţenilor, în rezultat a fost semnată o moţiune de cenzură de către 37 de deputaţi PLDM, PSRM, PCRM, dar care a picat.