Ministerul Justiției de la Chișinău propune legea anti-oligarhi. Ce prevede actul normativ

Potrivit proiectului, oligarhii sunt cei implicați în ultimii cinci ani în politică, au influență acesteia, a economiei și a mediei. De asemenea, au fost condamnați pentru corupție și sunt vizați de sancțiuni internaționale.

Autoritățile de la Chișinău propun un proiect de lege ce vizează oligarhii. FOTO: Arhivă

Prin acest proiect, autoritățile de la Chișinău își doresc ,,limitarea influenței excesive a unui grup distinct de persoane sau a unui individ care dispune de o pondere economică și politică excesivă în viața publică (oligarh)”.

Cine sunt oligarhii?

- Este sau a fost implicat în viața politică în ultimii cinci ani;

- Exercită sau a exercitat în ultimii cinci o influență excesivă sau presiuni asupra unor autorități ale statului;

- Exercită o influență semnificată asupra mass-media;

- Are o valoare confirmată a activelor personale și a entităților comerciale în care este beneficiar ce depășește cuantumul de 50.000 de salarii medii lunare pe economie;

- Este beneficiarul efectiv sau deține controlul unei entități comerciale, care după intrarea în vigoare a prezentei legi, ocupă o poziție dominantă pe piață și menține această poziție pe parcursul unui an consecutiv sau este vizată într-o decizie a Consiliului Concurenței privind încălcarea regimului concurenței loiale, precum și în cazurile în care persoana este beneficiar efectiv sau deține controlul unei entități comerciale care a efectuat investiții în domenii de importanță strategică pentru securitatea statului; 

- A fost condamnat pentru comiterea infracțiunilor de corupție sau fapte conexe actelor de corupție;

- Este subiectul unor măsuri restrictive internaționale, impuse prin intermediul rezoluțiilor Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite, prin actele Uniunii Europene, prin documentele și deciziile adoptate de alte organizații internaționale sau de alte state, precum și de către Republica Moldova; 

Cum vor primi acest statut?

Proiectul  presupune crearea Comitetului de Deoligarhizare (CD), o instituție în cadrul Executivului de la Chișinău, care se va convoca în urma sesizărilor cu privire la persoanele care exercită o influență economică și politică semnificativă în viața publică și economică.

,,În componența CD va participa Prim-ministru, prim-viceprim-ministru, viceprim-miniștri, Ministrul Justiției, Ministrul Economiei, Ministrul Finanțelor, Ministrul Afacerilor Interne, Guvernator al unității teritoriale autonome Găgăuzia (Gagauz-Yeri), Directorul Serviciilor de informații și securitate, Președintele Consiliului Audiovizualului, Președintele Consiliului Concurenței, Președintele Comisiei electorale centrale, Procurorul General, Directorul Centrului Național Anticorupție. În cazul în care, în baza materialelor acumulate se stabilește că o persoană întrunește criteriile stabilite de lege, va înainta propunere Parlamentului pentru adoptarea deciziei definitive”, se arată în proiectul de lege.

Nu toți, însă vor putea depune sesizări pe masa membrilor CD, ci numai ,,oricare membru a Comitetului, deputat în Parlament, Guvernatorul BNM, Președintele Consiliului de administrație al Comisie Naționale a pieții financiare, Directorul Serviciului de prevenire și combaterea spălării banilor, Directorul Serviciului Fiscal de stat”.

La ședința în cadrul căreia va fi examinată sesizarea va fi invitată și persoana vizată pentru a oferi explicații sau documente care infirmă suspiciunile, iar dacă aceasta va fi lipsi, acest lucru nu va reprezenta un motiv pentru amânarea întrunirii. 

Ulterior, Comitetul de Deoligarhizare va propune Parlamentului raportul privind oferirea acestui statut persoanei vizate, iar documentul va intra în vigoare dacă va fi votat de 3/5 din aleșii poporului. Prin urmare, oligarhii vor fi incluși într-un registru, iar direct sau prin persoane afiliate nu vor putea și vor avea mai multe interdicții.

Ce acțiuni vor fi interzise oligarhilor?

- Finanța partidele politice și/ sau a campaniilor electorale; 

-Participa la privatizarea bunurilor proprietate publică, de a primi în concesiune bunuri publice sau de a încheia parteneriate publice-private;

-Finanța sau organiza întrunirii sau demonstrații cu revendicări politice; 

- Va trebui să renunțe la controlul asupra mass-mediei, în termen de șase luni; 

Proiectul de lege a fost propus de Ministerul Justiției și este acum la faza consultărilor publice. Pentru ca să fie valabil trebuie să fie aprobat de Guvern, dar și votat de Legislativ.