Legumele autohtone ajung în supermarketuri

Doar câteva procente din fructele şi legumele moldoveneşti se vând prin intermediul lanțurilor de magazine. Producătorii şi comercianţii vor să schimbe situaţia.

Trăim într-o ţară agrară, însă, de cele mai multe ori, în magazinele mari de la noi nu găseşti mere, pere, cartofi sau roşii crescute în Moldova. Chiar dacă unele fructe şi legume autohtone ajung totuşi pe rafturile supermarketurilor, preţul acestora este cu mult mai mare decât în pieţele agricole.

Ministrul Agriculturii: "Nu gerul este cea mai mare problemă, ci terenurile lăsate pârloagă"

Doar 10-20% din populaţia Moldovei cumpără produse vegetale în supermarketuri, dar acestea nu constituie punctul lor principal de cumpărare, arată un studiu realizat de specialiştii din proiectul Competivitatea Agriculturii şi Dezvoltarea Întreprinderilor (ACED). Fructele şi legumele ocupă doar 2-5% din spaţiul de comercializare din magazine, iar marea majoritate a produselor proaspete sunt procurate de moldoveni din pieţele tradiţionale în aer liber.

Bani puţini pentru o agricultură performantă

„De vină sunt obiceiurile de lungă durată, cât şi preţurile mai mari din supermarketuri. Or, piaţa internă este extrem de sensibilă la preţuri, iar consumatorii au putere de cumpărare limitată", constată experţii.

Lilian Cipciriuc, specialist în dezvoltarea pieţei interne în cadrul proiectul ACED, explică această situaţie şi prin faptul că majoritatea lanţurilor de magazine preferă să lucreze cu distribuitorii.

Agricultura Moldovei, lăsată la voia Domnului. Află ce spun specialiștii

„Aceste reţele nu pot găsi producători locali care să fie gata să livreze un asortiment larg de mărfuri. În plus, dacă marfa se strică, de casarea acesteia trebuie să se ocupe magazinul. Intermediarii însă oferă şi acest serviciu, incluzând, desigur, aceste costuri în preţul final", spune specialistul.

Situaţia se schimbă treptat. O reţea de magazine comercializează deja castraveţi, dovlecei şi căpşuni procurate direct de la producători locali.

GATA SĂ VÂNDĂ TOT CE CREŞTE PRIN GRĂDINI

„Suntem gata să vindem tot ce creşte în grădinile oamenilor", spune Alexandru Mâţa, manager la această companie. Cea mai importantă piedică a fost faptul că gospodăriile agricole nu erau gata să lucreze „pe bază de documente", cu facturi şi achitări prin conturi bancare.

„Noi procuram şi înainte legume şi fructe de la producători autohtoni, dar aceştia preferau să le achităm marfa cu bani cash, ceea ce ne dădea bătăi de cap. A fost nevoie de timp ca ei să se convingă de beneficiile activităţii legale. De exemplu, pe viitor vor putea lua mai uşor credite", relatează reprezentantul companiei.

Irigarea şi folosirea fertilizanţilor în agricultură nu va mai fi subvenţionată

Şi Artur Bobârcă, proprietarul unei gospodării ţărăneşti din Păhărniceni, Orhei, spune că relaţia directă cu o reţea de magazine le oferă agricultorilor mai multe avantaje, inclusiv o piaţă de desfacere asigurată şi preţuri adecvate. „E adevărat că trebuie să rezolvăm şi chestiunea ambalajului, dar şi cea a calităţii produselor", recunoaşte fermierul.

Importăm banane, citrice și cartofi

O treime din fructele importate sunt banane, 20% - mandarine şi clementine, 15% - portocale şi 10% - lămâi. Acestea nu concurează cu produsele locale, cum ar fi merele, prunele, cireşele şi vișinele. Piersicii aduşi din Grecia sunt reexportaţi în Rusia. Fără reexport, volumul fructelor importate pentru consumul local se ridică la 34.000 de tone anual.

Situaţia cu legumele este diferită. Cu mici excepţii, produsele moldoveneşti nu sunt competitive la export şi se confruntă cu o concurenţă puternică pe piaţa internă. În 2010, importul de legume a constituit circa 72.000 de tone. Cartofii au avut o cotă de 52% și au venit, în mare parte, din România şi Polonia.

Mai importăm roşii, morcovi, ceapă și usturoi, legume ce ar putea fi furnizate de producătorii locali, dacă ar fi îmbunătăţite practicile de producere şi depozitare.

Citește cele mai importante știri din Republica Moldova pe Adevarul.md