GALERIE FOTO Casa lui Grigore Vieru a rămas „văduvă şi tristă“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Gospodăria poetului Grigore Vieru a devenit loc de joacă pentru copii. Foto: Dumitru Goncear
Gospodăria poetului Grigore Vieru a devenit loc de joacă pentru copii. Foto: Dumitru Goncear

Casa părintească a poetului, din Pererâta, raionul Briceni, a rămas fără gard, iar bucătăria de vară s-a năruit. Reprezentanţii Ministerului Culturii spun că au elaborat o hotărâre de Guvern pentru a o salva şi că totul costă peste două milioane de lei. Familia Vieru speră că de această dată autorităţile se vor ţine de cuvânt

„Tu mă iartă, o, mă iartă / Casa mea de humă, tu / Despre toate-am scris pe lume / Numai despre tine nu / Să-ţi trag radio şi lumină / Ţi-am făgăduit cândva / Şi că fi-vom împreună / Pieptul meu cât va sufla / (...) Casă văduvă şi tristă / De pe margine de Prut.“

Când a aşternut aceste versuri, Grigore Vieru nu putea bănui că după trecerea sa în nefiinţă gospodăria în care a copilărit va deveni loc de joacă pentru picii din sat. În loc de ceea ce pe vremuri îl inspira pe Grigore Vieru au rămas doar câţiva stâlpi în loc de gard, bucătăria de vară dărâmată şi căsuţa părăsită, cu un lacăt la uşă.

„Este casa lui Grigore Vieru care ne-a dat poezii. Aici ne jucăm de-a prinselea, de-a ascunselea. De multe ori mai şi  desenăm. Mergem des şi stăm pe prag. Ştiu poeziile lui, mi-a fost vecin“, se laudă Nicoleta Groholschi (şase ani), care a luat la numărat toţi colegii de joacă.

„Vin turişti, dar ce să vadă?“

La fel ca Nicoleta, toţi sătenii ştiu a cui este gospodăria cu ferestre albastre ca cerul, ce stă chiar la răscruce de drumuri. Musafirii însă îşi pot da seama cu greu de însemnătatea culturală a locaşului. În lipsa unei plăcuţe, cineva a avut grijă să scrie cretă pe peretele din faţă „Grigore Vieru“.

Parcă ruşinaţi de starea în care se află gospodăria, localnicii preferă să vorbească despre cum arăta ea altădată. „A fost frumoasă pe vremea când era mătuşa Dochiţa, mama lui Grişa. Casa era îngrijită, acoperită cu şindrilă, era îngrădit totul. E vorba să facă muzeu, dar nu ştiu ce-or face“, spune Vasile Ciobanu (70 de ani), care locuieşte la patru case distanţă. Moşului îi pare rău în ce hal a ajuns gospodăria. „Am vrea să ne mândrim cu această moştenire, dar nu prea avem cu ce. Păcat că a rămas aşa. Am putea atrage turişti în sat...“, adaugă bărbatul.

„Dacă vor fi bani, putem începe restaurarea anul acesta, dacă nu, rămâne pentru anul viitor“ - Gheorghe Postică, viceministrul Culturii

Totuşi, vecinii poetului susţin că gospodăria are vizitatori. „Anul trecut au fost două autocare cu turişti de la Comrat, dar cum au venit aşa s-au dus. Au băut apă şi au plecat. Au mai venit şi din România, dar ce să vadă?“, se întreabă Sergiu Groholschi (42 de ani). „Cei care vin se miră că nu este făcut nimic. E dezastru. Oamenii pleacă dezamăgiţi“, adaugă şi Iurie Blajinu (41 de ani), care locuieşte peste drum.

Primarul comunei, Anatol Ciobanu, strânge din umeri şi spune că gospodăria este în gestiunea Ministerului Culturii. „Eu am grijă să fie curăţenie în jurul casei, să fie prăşite buruienile. Facem asta din iniţiativă proprie. Poate într-o lună sau două vom pune şi o placă, nu este o problemă. Satul mizează mult pe importanţa acestei case. Ar putea deveni un punct de atracţie turistică“, menţionează edilul.

Avem proiect, aşteptăm bani

Reprezentanţii Ministerului Culturii susţin că au elaborat o hotărâre de guvern pentru restaurarea imobilului. „În 2010, Guvernul a oferit 300.000 de lei pentru restaurare, dar banii nu au putut fi utilizaţi. Casa era în proprietate privată. Doamna Raisa Vieru (văduva poetului, n. r.) a pregătit documentele, iar noi am elaborat proiectul. Nu este nevoie de 300.000 de lei, ci de 2.100.000“, explică Gheorghe Postică, viceministrul Culturii.

Potrivit oficialului, casa de la Pererâta va fi o filială a Muzeului Literaturii Române „Mihail Kogălniceanu“. „Au rămas nişte formalităţi. În acelaşi timp, am solicitat ca banii necesari pentru repararea casei să fie alocaţi din fondul de rezervă al Guvernului. Dacă vor fi bani, putem începe lucrările în 2013, dacă nu, rămâne pentru anul viitor“, precizează viceministrul. Conform documentului, casa ar urma să fie readusă la starea ei originală, aşa cum arăta pe când trăia Grigore Vieru. Va fi instalat şi un momnument al poetului, un gard nou, iar muzeul ar urma să aibă trei angajaţi.

Şi Raisa Vieru speră că gospodăria va fi reparată. „Sperăm că banii necesari vor fi alocaţi. Grigore Vieru a lăsat un tezaur şi n-o să mai facă nimeni tot ce a făcut el. Mă rog lui Dumnezeu să mă ţină în viaţă ca să reuşesc să pun monumentul şi să facem muzeul. Eu ştiu cum era casa şi ce era în casă, trebuie făcut totul aşa cum a fost“, mărturiseşte soţia poetului.

Unii vecini cred însă că familia n-ar trebui să aştepte bani de la stat. „Poetul are fii aşa bogaţi, lor nu le pare rău de casa tatălui? Se aude prin sat că au restaurante şi de toate pe la Chişinău. Oamenii în sat sunt săraci, să pună fiii mâna să facă ceva“, se revoltă o femeie ce n-a vrut
să-şi spună numele.

Accidentul fatal

Poetul Grigore Vieru a decedat în 2009, în urma unui accident rutier. Maestrul se întorcea de la Cahul, unde participase la o ceremonie de omagiere a poetului Mihai Eminescu. Accidentul s-a produs în apropierea Chişinăului. Automobilul s-a izbit violent de stâlpul unui panou publicitar.

Republica Moldova



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite