FOTO Un agronom din raionul Orhei şi-a deschis propriul muzeu de istorie cu peste 6.000 de obiecte vechi

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Ion Adomniţei vă poate spune povestea fiecărei piese din muzeul „Ion Budulai“ Foto: Tudor Iovu
Ion Adomniţei vă poate spune povestea fiecărei piese din muzeul „Ion Budulai“ Foto: Tudor Iovu

Un bărbat pasionat de istorie din raionul Orhei a adunat peste 6.000 de lucruri vechi, din diferite perioade şi domenii, şi le-a aşezat într-un muzeu numit „Ion Budulai“, după cum îl poreclesc consătenii.

Plin de energie, Ion Adomniţei (56 de ani) din comuna Cucuruzeni, raionul Orhei, ar putea vorbi ore în şir despre pasiunea sa pentru lucrurile cu încărcătură istorică. Le-a adunat de pe internet, de prin gunoaie, de la vecini sau din alte sate. Aşa, din 2007 şi până acum a adunat o colecţie de 6.300 de piese, la care adaugă aproape în fiecare zi câte una nouă.

„Ideea mi-a venit ca o scânteie. Reparam lumina în casa unei bătrâne şi am observat un fier de călcat pe cărbuni. M-am gândit: ce-ar fi dacă aş face un muzeu cu lucruri vechi, mai ales că aveam multe de la bunici şi străbunici şi-mi plăceau. Acum, nu mă pot opri, e ca un viciu“, mărturiseşte bărbatul.

Mii de exponate de-a valma

Şi-a realizat visul în 2011, când a deschis un muzeu pe care l-a numit „Ion Budulai“. „Porecla mea în sat este Budulai. Poate, pentru că semăn cu personajul din film“, explică proprietarul.

La intrare, a instalat o maşinărie militară din 1950, pe care a pus steagul Republicii Moldova, cel al Braziliei şi al Uniunii Europene. Pe o alee ce duce spre muzeu şi spre un lac cu o bărcuţă, pe mal, sunt înşirate busturile lui Lenin, Puşkin, Frunze. „Multă lume mă întreabă de ce-l ţin pe Lenin? Pentru mine, este un criminal, dar până la urmă e un personaj istoric, nu-l putem ignora. Şi Hitler are loc în muzee“, spune organizatorul.

Uşile îi sunt deshise pentru toţi curioşii, dar şi colecţionarii care vor să-i vadă averea. Şi are cu ce se lăuda. A înghesuit pe rafturi mii de exponate din diferite domenii şi epoci: radiouri, aparate de fotografiat, fiare de călcat, haine ostăşeşti, tehnică agricolă şi militară, monede, cântare, lămpi, cuţite din piatră, amfore.

Printre altele, aici îşi fac veacul un ceas românesc din 1930, un samovar de la 1800, linguri de argint din 1830, icoane vechi de sute de ani, monede turceşti din 1400 sau de aur cu chipul lui Cezar şi al ţarului Nikolai I, bancnote din majoritatea ţărilor lumii. Are şi o secţiune bogată de arme germane şi sovietice din cel de-al Doilea Război Mondial, paraşute, măşti de gaz pentru cai, grenade şi uniforme miliare.

„Pentru unele piese am dat ultimii bani“

Cu câteva exponate se mândreşte în mod special. „Am o listă a ostaşilor din armata sovietică cu aproape 200 de persoane căzute în luptele pentru «eliberarea» satului Cucuruzeni în anul 1944, ştampila şi emblema Comitetului raional Orhei al PCM, primul număr al ziarului «Pravda» din 22 aprilie 1912. Am şi un ungheraş al şcolii din perioada sovietică: uniforme de pioner, de octombrel, cravate şi insigne“, precizează colecţionarul.

„Dacă nu explic ce şi unde e, aţi putea ieşi din muzeu cu aceeaşi informaţie cu care aţi intrat“ - Ion Adomniţei, colecţionar

O parte din piese le-a primit sau a făcut schimb, multe însă le-a cumpărat. „Odată cu bătrânii, dispare şi istoria. Casele se vând, lucrurile vechi se aruncă la gunoi, ajung la fier uzat sau sunt cumpărate la preţuri simbolice şi ajung în străinătate. Eu însă le păstrez. Pentru unele am dat ultimii bani sau m-am împrumutat, dar nu mă pot abţine“, recunoaşte entuziastul.

Visează la un muzeu mai mare

Îi calcă pragul atât localnicii, cât şi turişti străini, dar mai ales copiii. Nu percepe taxe, pentru că, spune el, la ţară viaţa e grea şi n-ar mai veni nimeni. „Acum copiii au internet, dar e bine să cunoască istoria şi în acest fel. Unul dintre vizitatori s-a uitat la fierul de călcat care funcţionează pe jăratec şi m-a întreabat cum se pune în priză“, zâmbeşte Ion Adomniţei.

Nu se opreşte aici. „Am un proiect al muzeului visurilor mele, unul mai încăpător, dar deocamdată nu am bani. Acum nu dispun de suficient spaţiu pentru a aranja exponatele pe secţii după perioadă. Dacă nu explic ce şi unde e, aţi putea ieşi din muzeu cu aceeaşi informaţie cu care aţi intrat“, ne împărtăşeşte planurile.

Republica Moldova



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite