Fost consilier municipal din Chişinău: Comuniştii mi-au propus funcţia de ministru sau de ambasador, numai ca să plec din Consiliu

Consiliul Municipal Chişinău, organul decisiv al administraţiei publice, este plin de umbre, negocieri şi show-uri politice care sunt departe de interesul cetăţenilor. Un consilier independent este considerat de multe ori mai mult o piesă de mobilier decât un politician cu influenţă. Practica dovedeşte contrariul însă, ne spune în exclusivitate fostul consilier Mihai Severovan.

Mihai Severovan, preşedinte al Asociaţiei Patronale a Serviciilor Publice din Republica Moldova, consilier municipal independent la Chişinău în 2003 şi apoi între anii 2007 şi 2011, actual candidat independent la aceeaşi funcţie, a precizat pentru Adevărul Moldova că, în calitate de independent, va căuta un consens în CMC, indiferent de faptul că va avea de lucrat la cot cu comuniştii, socialiştii sau liberalii. „Prima mea declaraţie după alegeri va fi să-i chem la această conlucrare sanătoasă în interesul comunităţii şi să lăsăm ambiţiile politice. Dacă ele vor fi, atunci măcar să fie diminuate. Vreau să trimit acest mesaj - ca CMC să nu piardă timpul aiurea aşa cum se pierde de multe ori. Nu avem nevoie de o atmosferă tensionată şi zgomotoasă ca până acum”, explică Severovan.

Comparativ cu România, situaţia e mai alarmantă

Conform legii, Consiliul Municipal Chişinău este un organism reprezentativ şi decisiv, iar primăria, în frunte cu primarul, este organul reprezentativ şi executiv. „De aici se înţelege clar că CMC adoptă decizii şi primarul execută aceste decizii. E clar încă de la început că este importantă calitatea deciziilor adoptate de consilierii municipali. Un consilier în CMC trebuie să apere interesul comunităţii şi să lăse deoparte interesele politice ale partidului”, susţine candidatul independent. Severovan a subliniat că, în comparaţie cu România, în ceea ce priveşte eficienţa administraţiei publice, situaţia administrativă a Republicii Moldova este mai alarmantă. „Consilierii municipali din Chişinău, dincolo de faptul că fac parte din partide aşa-numite geopolitice şi nu doar politice ca în România, promit foarte multe pentru bunăstarea cetăţenilor, dar când trebuie să se facă proiecte pentru capitală sau să se voteze, atunci politizează tot, inclusiv dezbaterile din CMC. Trebuie ca aceste spirite să fie temperate”, consideră Severovan.

Conducta de apă este pentru toată lumea

Severovan a apelat la o metaforă pentru a descrie răfuielile din CMC şi inutilitatea lor la nivel practic. „Deseori eu spun că conducta de apă alimentează toată lumea, pe cei mai deştepţi, dar şi pe cei mai puţin destepţi, pe socialişti, dar şi pe liberali. Consilierii nu pot să organizeze un sistem distinct de alimentare cu apă doar pentru comunişti sau liberali. Problema apei, drumul, amenajările, salubrizările, deşeurile şi multe alte probleme afectează toată lumea”, apreciază Severovan. În opinia sa, consilierii municipali trebuie să aibă o viziune de ansamblu, să înţeleagă în profunzime problemele cu care se confruntă societatea şi să-şi extindă un pic competenţele, în mod legal, prin anumite proiecte de sprijin în ceea ce priveşte şomajul sau salariile mici din Republica Moldova. „Consilierii trebuie să contribuie activ la bunul mers al comunităţii chiar dacă au competeneţe reduse şi posibilităţi mai limitate decât are un minister, spre exemplu”, constată Severovan.

Proiect pilot pentru Moldova cu finanţare germană

Mihai Severovan a anunţat că, în calitate de preşedinte al Asociaţiei Patronale a Serviciilor Publice din Republica Moldova, a reuşit să atragă investiţii prin intermediul campaniilor germane pentru construcţia unor staţii de epurare. „Primul proiect pilot pentru Republica Moldova va fi construcţia unor staţii de epurare şi gunoi. Sortarea gunoiului este şi ea o problemă. Ce facem cu masa organică? Ce facem cu nămolul asta de la staţia de epurare? Nemţii ne răspund! Se ia masa organică de la gunoi se preia nămolul ăsta de la canalizare care produce şi un miros tare neplăcut şi nu vor mai fi platforme de gunoi. Masa organiză se amestecă cu nămolul de la staţia de epurare, amestecul fermentează, produce biogaz, iar în baza biogazului - energie electrică, pe care nu trebuie s-o cumperi, iar mai apoi tot ce rămâne se prelucrează în baza tehnologhiilor pentru a produce îngrăşământ pentru flori, pentru agricultură sau pentru diverse produse din industria cimentului”, precizează Severovan.

Acesta a subliniat că proiectele bune trebuie să-i adune pe consilieri, indiferent de culoarea lor politică. „În CMC sunt o mie de probleme. Avem nevoie de disciplină să le rezolvăm pe toate”, precizează fostul consilier al Chişinăului.

Comuniştii vroiau tot, inclusiv Chişinăul

Acesta povesteşte că în anul 2003 din 51 de consilieri municipali, 25 erau comunişti şi 25 erau de orientare democratică, iar el era unicul independent. „Toţi se uitau mereu la mine cum voi vota. Eu am precizat atunci că voi vota doar în interesul comunităţii. Peste două săptămâni, am fost invitat de către liderul facţiunii comuniştilor din Parlament, Victor Stepaniuc, la o discuţie. Acesta mi-a spus: «Iată, am indicaţii să vă propunem funcţia de ministru sau de ambasador, cum preferaţi». Eu am refuzat fiindcă nu am vrut să fiu folosit în interese politice murdare. Atunci era şi conflictul mare dintre Voronin şi Urechean. Eu, dacă aş fi acceptat o funcţie publică, conform legislaţiei CMC, nu venea alt independent în locul meu, ci scaunul revenea comuniştilor, partidul cu cei mai mulţi consilieri municipali la acea vreme, astfel PCRM ar fi obţinut majoritatea. În acest caz - referendum de neîncredere şi alegeri anticipate”, ne destăinuie în exclusivitate Mihai Severovan.

Mihai Severovan a ablsovit Facultatea de Construcţii a Universităţii Tehnice din Chişinău şi, ulterior, Şcoala de Înalte Studii Politice de la Moscova. Şi-a început activitatea profesională în calitate de muncitor, fiind apoi inginer şi inginer-şef. În 1979, a fost ales vicepreşedinte, iar în 1982 preşedinte al Comitetului executiv al raionului Frunze (Buiucani) din Chişinău. În 1989 a devenit preşedinte al Comitetului executiv orăşenesc Chişinău. Din 1992 a exercitat funcţia de ministru al Serviciilor Comunale şi Exploatării Fondului de Locuinţe, iar din 1997 - funcţia de ministru al Dezvoltării Teritoriului, Construcţiilor şi Gospodăriei Comunale. În prezent, deţine funcţia de preşedinte al Asociaţiei Patronale a Serviciilor Publice din Republica Moldova.