FMI s-a „supărat” pe Republica Moldova?

Nodul problemelor financiare ale Republicii Moldova nu va fi dezlegat prea curând. FOTO Adevărul Moldova

Semnarea unui nou accord cu FMI devine o perspectivă foarte îndepărtată pentru Republica Moldova în condiţiile demisiei Guvernului, ceea ce va adânci şi mai mult gaura din visteria statului.

Demisia-surpriză de vineri a premierului Chiril Gaburici a dus la un impas în relaţiile Republicii Moldova cu Fondul Monetar Internaţional (FMI). Astfel, potrivit reprezentanţilor Guvernului, misiunea FMI şi-au anulat vizita care urma să aibă loc astăzi la Chişinău. Contactaţi de Adevărul Moldova, reprezentanţii Serviciului de presă al Guvernului nu au putut confirma informaţia.

Soluţia pentru băncile devalizate

Totuşi, cu câteva zile înainte de a demisiona, premierul Gaburici declara că FMI are multe aşteptări de la Republica Moldova, inclusiv lichidarea celor trei bănci cu probleme. „Reiterez, lichidarea băncilor este o soluţie care ar salva cheltuielile adiţionale pe care noi le avem lunar pentru a întreţine acest bănci. Foarte tare îmi doresc să fie încheiat cu acord cu FMI, asta este o soluţie bună pentru Republica Moldova”, afirma Gaburici.

Imediat după ce Gaburici a vorbit despre necesitatea lichidării celor trei bănci, liderii partidelor de la guvernare, Vlad Filat şi Marian Lupu, au înaintat o nouă versiune pentru soluţionarea problemelor de la Banca de Economii – naţionalizarea. Astfel, Vlad Filat a anunţat despre elaborarea unui proiect în acest sens, iar iniţiativa urma să fie discutată cu reprezentanţii FMI. 

Recomandările FMI

Potrivit ultimului raport, publicat în decembrie 2014, FMI a remarcat o serie de probleme majore în sistemul bancar de la noi, referindu-se în principal la rata înaltă a creditelor neperformante şi la nivelul slab de capitalizare al acestora. Potrivit datelor FMI, circa 41% din participaţia la cinci din cele mai mari bănci aparţine unor grupuri care deţin între 4 şi 4,99%, adică sub pragul de 5%, obligatoriu pentru anunţarea BNM privind tranzacţiile efectuate de către bănci. De asemenea, la aceste bănci 25% din acţiuni aparţin unor entităţi străine. Experţii Fondului mai remarcă faptul că decizia privind acordarea creditelor de urgenţă băncilor cu dificultăţi, asumată de Guvern, în lipsa instituirii unei administrări speciale „lasă o uşă deschisă pentru un potenţial abuz”.

În acest context, experţii Fondului s-au referit în acel raport la ineficienţa sau inexistenţa legislaţiei care ar asigura ameliorarea acestor probleme şi la lipsa pârghiilor BNM de a impune băncile comerciale să ofere o transparenţă mai mare privind structura acţionariatului şi a tranzacţiilor. FMI mai recomandă ca să fie verificat faptul dacă beneficiarii tranzacţiilor nu au comis în trecut anumite ilegalităţi, iar autorităţile să îşi concetreze eforturile pentru îmbunătăţirea cadrului legislativ privind managementul crizei din sectorul bancar. 

Probleme fără rezolvare

Expertul economic, Roman Chirca, susţine că, în contextul actual politic şi economic, Republica Moldova nu prezintă interes pentru FMI. „Aceşti bani vin la BNM, care are o rezervă valutară de 1,7 miliarde de dolari. Necesitatea unor mijloace împrumutate de la FMI nu există. De fapt, toată intriga în relaţiile cu FMI constă în faptul că acest program oferă posibilitatea de încheia acorduri financiare cu alte instituţii internaţionale. Acum FMI nu vine să discute despre un nou program. Am impresia că FMI este supărat pe guvernarea din ultimii doi ani de la Chişinău, pe criza de la Banca de Economii, modul în care a fost adoptată o nouă politică bugetar-fiscală. Chiar dacă se va ajunge rapid la un nou acord, banii nu vor veni mai devreme de 2016”, susţine expertul. 

Potrivit lui Roman Chirca, vântul fluieră demult prin visteria statului, alegerile din 2014 perturbând semnificativ finanţele publice. „Avem o gaură în buget care este ţinută secretă, neoficial nu cunoaştem adevărata magnitudine a acestei probleme, care se va accentua. Ceea ce a  recomandat FMI din păcate nu s-a făcut. Instituirea supravegherii speciale la cele trei bănci este o măsură care dă impresia că BNM păşeşte cu dreptul. Acum vedem o monitorizare mai rigidă a  sectorului bancar, ca o parte a acelor discuţii cu experţii Fondului”, a mai spus expertul economic.

Circa 80% din sistemul bancar, în vizorul BNM

După ce Banca de Economii, Unibank şi Banca Socială s-au ales cu administrare specială din partea BNM, săptămâna trecută a fost instituită supraveghere specială şi la Moldova-Agroindbank, Moldindconbank şi Victoriabank. Activele acestor şase bănci reprezintă 76% din valoarea acestora din întregul sistem bancar autohton.