Dionis Cenuşă, despre amânarea asistenţei UE ca soluţie împotriva „stabilitocraţiei”
0Elita politică din Moldova exploatează interesul autentic al Bruxelles-ului pentru consolidarea stabilităţii şi îndeplinirea Acordului de Asociere, precum şi existenţa „conflictelor îngheţate” şi riscul de separatism, pentru a atinge obiective politice înguste, scrie politologul Dionis Cenuşă într-un articol de analiză pentru Agenţia IPN.
Politologul subliniază faptul că la fel ca şi ţările din Balcanii de Vest, Moldova suferă din cauza „stabilitocraţiei”. Acest termen caracterizează situaţia în care UE şi SUA acordă sprijin guvernelor care, deşi slăbesc construcţiile democratice, sunt considerate utile pentru că asigură un anumit grad de stabilitate.
Potrivit lui Cenuşă, „stabilitocraţia” s-a accentuat în Moldova după anul 2009, când coaliţiile pro-europene au recurs la diverse reforme promise UE, dar nu au renunţat la practicile coruptibile şi la dereglarea „limitărilor şi echilibrelor” democratice.
În prezent, principiile „stabilitocraţiei” sunt folosite de către Partidul Democrat pentru a se menţine la putere după scrutinul din 2018, explică Dionis Cenuşă, referindu-se la relansarea reformelor sectoriale (bancar, comerţul exterior, energetic etc.) şi stabilizarea situaţiei în ţară în condiţiile lipsei de progres în combaterea corupţiei sau asigurarea statului de drept.
Politologul crede că modul în care va reacţiona UE la introducerea votului mixt va confirma dacă „stabilitocraţia” va avansa în raport cu Moldova sau nu.
Pe lângă criticarea schimbării sistemului electoral UE trebuie să îngheţe alocarea asistenţei macro-financiare de 100 milioane de euro, opinează Dionis Cenuşă.
Politologul menţionează că pe lângă amânarea asistenţei macro-financiare, „stabilitocraţia” poate fi dezrădăcinată prin îmbunătăţirea sistemului de condiţionalităţi şi flexibilizarea finanţării pe termen lung, care trebuie să fie la fel de uşor operaţionalizată cât şi stopată în cazul dezangajării faţă de valorile europene.