Deputaţii îşi promovează interesele prin legile adoptate
0
Proiectele de legi elaborate în anul 2014 de către Guvernul şi Parlamentul de la Chişinău conţin mai multe elemente de coruptibilitate. De asemenea, o provocare majoră pentru aceste autorităţi rămâne calcularea costului legilor, se arată în studiul „Expertiza coruptibilităţii: retrospectivă, tendinţe şi perspective”, realizat de Centru de Analiză şi Prevenire a Corupţiei (CAPC).
Studiul informează că legile promovate în anul 2014 nu sunt calitative. Cele mai multe elemente de corupţie depistate de CAPC în proiectele adoptate de Guvern anul trecut se referă la legile incomplete (68%) şi la formulările neclare existente în ele (61%). Principalele elemente de corupţie în proiectele adoptate de deputaţii din Parlament în anul 2014 se referă la concurenţa normelor de drept (53%), dar şi la lipsa unor completări necesare în lege (41%).
Legislaţia muncii rămâne în umbră
În anul 2014, care a fost un an electoral, Parlamentul s-a aflat mai mult în regim de stagnare, iar rolul adoptării politicilor a fost preluat în mare parte de Guvern. Această concluzie denotă că Guvernul a adoptat în anul 2014 mai multe legi decât Parlamentul. Astfel, Guvernul îşi menţine postul de „lider” în promovarea proiectelor de legi. Experţii atenţionează că, în proiectele lor, deputaţii moldoveni îşi promovează tot mai frecvent interesele personale decât cele publice. Dacă anterior experţii au constatat că acest lucru era pe cale de dispariţie, în prezent aceste acţiuni au luat amploare. Cei care vin cu diferite iniţiative legislative se bazează mai mult pe domeniul economic şi fiscal. În afara atenţiei rămân domeniul educaţiei, cultură, culte, dar şi legislaţia muncii.
Guvernul şi Parlamentul admit corupţia
Specialiştii au menţionat că în ultimii nouă ani tendinţele legilor sunt în declin. Astfel, calitatea proiectelor de legi a scăzut considerabil. De asemenea, proiectele de legi din Republica Moldova sunt mai puţin compatibile cu cele din Uniunea Europeană, iar riscurile de coruptibilitate pot apărea şi din anumite puncte din legi care pot fi interpretate. Studiul prezentat de CAPC informează că atât Guvernul, cât şi deputaţii în Parlament admit prezenţa în proiectele promovate a riscurilor de coruptibilitate similare.
Evoluţii pozitive
Cei care aprobă legile au început să pună accent mai mult pe elementele de corupţie incluse în ele. Comparativ cu anul 2012, anul trecut a scăzut cu 3% gradul de acceptare a elementelor de corupţie în proiectele legislative (de la 51% la 48%). O altă evoluţie pozitivă este plasarea notelor informative pe pagina web a Parlamentului. Dacă în anul 2012 doar 2% din proiecte au fost plasate fără notă informativă, în anul 2014 a fost atestat un singur caz când un proiect a fost plasat pe pagina web a Parlamentului fără a fi însoţit de nota informativă.
Dacă privim într-un sens mai larg tendinţele legislaţiei, se poate vedea că în legislatura din 2006-2009 Preşedintele ţării a venit cu mai multe iniţiative legislative, în timp ce pentru perioada 2010-2015 a fost atestată o singură iniţiativă de la şeful statului.
De asemenea, Parlamentul a excelat în adoptarea unor proiecte de legi care promovau tot felul de scutiri de taxe: de import, de datorii faţă de buget. Comparativ cu perioada 2006-2009, numărul de proiecte de acest fel a crescut în 2010-2014, chiar dacă CAPC susţine că a criticat acest gen de proiecte.
Studiul elaborat de CAPC a supus expertizei coruptibilităţii 59 de proiecte de acte normative în perioada 14 februarie 2014 - 3 aprilie 2015.
Cele mai multe proiecte supuse expertizei coruptibilităţii în anul 2014 au fost iniţiate de Ministerul Justiţiei (38%), urmat de Ministerul Economiei (24%) şi Ministerul Finanţelor (14%).
90% din proiectele de legi supuse expertizei nu dispun de calculul costurilor proiectelor
Se încarcă comentariile...
