De unde a găsit bani Guvernul Moldovei pentru majorări de salarii şi pensii, în prag de alegeri

Parlamentul a votat vineri modificări la Legea bugetului de stat ce prevăd creşterea substanţială a veniturilor şi cheltuielilor, chiar în ajunul alegerilor legislative. Opoziţia şi Fondul Monetar Internaţional se arată îngrijoraţi că va creşte deficitul şi va fi pusă în pericol stabilitatea bugetară

Vineri, deputaţii au votat în prima lectură, fără prea multe dezbateri, un şir de modificări la Legea bugetului de stat pentru anul 2014, propuse de Ministerul Finanţelor, ce prevăd o creştere substanţială a cheltuielilor şi a veniturilor.
Astfel, veniturile bugetului de stat pentru acest an vor creşte cu 940,3 milioane de lei, iar cheltuielile se vor majora cu 1,07 miliarde de lei.

În consecinţă, deficitul bugetar va creşte cu peste 130 de milioane de lei şi va ajunge la 2,53 miliarde, a anunţat Anatol Arapu, ministrul Finanţelor.

ORANGE ŞI MOLDCELL SALVEAZĂ BUGETUL

Potrivit lui Arapu, grosul veniturilor suplimentare vor fi obţinute de la comercializarea licenţelor pentru prestarea serviciilor  de comunicaţii electronice (telefonie mobilă) - peste 780 de milioane de lei. „Am ajuns la o înţelegere cu companiile de telecomunicaţii, care au acceptat să plătească aceste sume“, a precizat ministrul.
E vorba de Orange Moldova şi Moldcell, care vor obţine noi licenţe pentru resursele de spectru radio din benzile de frecvenţe 800 MHz, 900 MHz şi 1800 MHz. Anterior, Guvernul planifica să scoată licenţele la concurs, dar în ultimul moment a decis să le să aloce prin „încredinţare directă“ celor două companii „pentru a asigura continuitatea furnizării către utilizatorii existenţi a serviciilor voce concomitent cu implementarea noilor tehnologii şi servicii“.

E adevărat că nu gratis, ci contra unei taxe minime de 10 milioane de euro pentru fiecare licenţă. Guvernul şi-a motivat decizia şi prin faptul că „riscul unui eşec al concursului privind licitarea acestor resurse, ceea ce ar fi lipsit bugetul de stat de o contribuţie considerabilă“.

DEPRECIEREA LEULUI ADUCE 130 DE MILIOANE DE LEI

O sursă de venit suplimentar e şi introducerea de noi amenzi şi sancţiuni administrative, în urma cărora vor fi acumulate circa 180 de milioane de lei. Alte 207 milioane vor fi obţinute de la TVA la mărfurile locale. Banca Naţională va contribui cu 103,6 milioane de lei din profitul pentru anul 2013, iar deprecierea leului va aduce adăugător la buget peste 130 de milioane de lei din granturi externe şi taxe vamale.
Pe de altă parte, Ministerul Finanţelor estimează o reducere cu 367 de milioane de lei a încasărilor din accize la bere, automobile şi produse din tutun, dar şi a TVA la importul de mărfuri, ca urmare a unui volum mai mic a importurilor decât se estima iniţial.

SUTE DE MILIOANE PENTRU „POMENI ELECTORALE“

Veniturile mai mari i-au permis coaliţiei de guvernare să vină cu o serie de majorări de salarii şi contribuţii sociale, care pică, întâmplător sau nu, chiar în ajunul alegerilor parlamentare. Cei mai mari beneficiari vor fi cadrele didactice. Astfel, autorităţile au găsit 160 de milioane de lei pentru a le oferi în august dascălilor un premiu anual în mărime de un salariu de funcţie. Alte 154 de milioane vor fi alocate pentru majorarea cu 20%, din 1 septembrie 2014, a salariilor profesorilor şi a suplimentului pentru dirigenţie. De creşteri de salarii şi sporuri salariale vor beneficia şi ajutorii de educatori, savanţii, militarii, personalul medical din raioane, funcţionarii publici din instanţele judecătoreşti, angajaţii din orchestra Teleradio-Moldova etc.

De asemenea, va fi majorat cu 65 de milioane de lei fondul de subvenţionare a producătorilor agricoli, iar 30 de milioane de lei vor merge pentru remunerarea personalului temporar angajat în cadrul recensământului populaţiei şi locuinţelor. Cu circa 377 de milioane de lei vor creşte transferurile de la bugetul de stat la cel al asigurărilor sociale, banii fiind deja prevăzuţi pentru ajutoare sociale şi suplimente la pensiile mai mici de 1.500 de lei. Vor fi majorate cu 243 de milioane de lei şi transferurile la bugetele raioanelor, de cele mai generoase creşteri beneficiind UTA Găgăuzia, raioanele Drochia, Ungheni, Orhei, Cahul şi Hânceşti.

PRIMELE PROFESORILOR, RESTANŢĂ DIN 2012

Opoziţia parlamentară a făcut haz de capacităţile de prognozare ale Guvernului. „Aţi revizuit prognoza privind cursul de schimb al leului şi l-aţi majorat până la 13,37 lei pentru un dolar, dar deja dolarul costă mai mult de 14 lei. Promisiunile făcute de guvernatorul BNM că leul se va aprecia nu se adeveresc. De ce atunci includeţi nişte prognoze ce nu sunt realiste?“, l-a întrebat pe Arapu deputatul comunist Gheorghe Anghel. Ministrul Finanţelor a făcut însă trimitere la prognozele Ministerului Economiei, pe care s-ar fi bazat la calcularea bugetului.

„Este evident de ce, la finele anului trecut, când s-a votat bugetul de stat, intenţionat nu au fost incluse în document şi veniturile de la vânzarea licenţelor la serviciile de telefonie mobilă. Ca să veniţi acum cu aceste majorări de salarii. Dar ce se va întâmpla anul viitor, când nu vor mai fi licenţe de vânzare? De unde vor fi luaţi bani? Aceasta denotă şi o lipsă de capacitate de planificare“, a declarat parlamentara Oxana Domenti, de la PCRM.
În apărarea ministrului Finanţelor a sărit deputatul PLDM Ghenadie Ciobanu, care a mulţumit Guvernului „că a găsit bani pentru a majora salariile din educaţie şi cultură“.

DEZBATERI DETALIATE, ÎN A DOUA LECTURĂ

Veaceslav Ioniţă, preşedintele Comisiei pentru economie, a ţinut să sublinieze că acordarea de prime anuale pentru cadrele didactice ar fi o premieră. Deputatul comunist Oleg Reidman i-a amintit însă că aceste prime reprezintă o promisiune mai veche a actualei guvernări şi că urmau să fie plătite încă în din 2012. „Plata primei este o prevedere legală. De ce aţi amânat trei ani plata acesteia, ca acum să o anunţaţi? Nu cumva din considerente electorale“, s-a revoltat Reidman.
Schimbul de replici s-a terminat însă rapid, pentru că majoritatea parlamentară a decis să pună la vot în prima lectură documentul şi să anunţe că dezbateri mai detaliate vor avea loc în a doua lectură. ;

FMI, îngrijorat de majorarea cheltuielilor

Consiliul de Directori al Fondului Monetar Internaţional se arată îngrijorat de planurile Guvernului de a majora semnificativ pensiile şi salariile, dar şi de decizia de acorda ad-hoc facilităţi fiscale unor companii.

„Aceste acţiuni vor duce la inversarea progresului atins până acum în consolidarea bugetar-fiscală“, se menţionează într-un comunicat al FMI. Instituţia prognozează o creştere bruscă a deficitului bugetar, până la 4,6% din PIB în 2015 (peste cinci miliarde de lei). „Deficitul bugetului s-a redus în 2013 până la 1,8% din PIB, comparativ cu 6,3% în 2009, dar politicile promovate arată o posibilă creştere a deficitului bugetar până la 2,6% în 2014 şi 4,6% în 2015. În consecinţă, estimăm, pe termen mediu, o tendinţă de creştere în continuare a nivelului datoriei publice şi a datoriei garantate de stat, care deja a atins 30% din PIB în 2014“, se mai spune în nota FMI.