Copiii din Republica Moldova învaţă româna cu „î“ şi „sînt“ încă din Abecedar

În manualele de limba română, litera â se regăseşte doar pe copertă FOTO Tudor Iovu

Toate manualele şcolare sunt scrise după vechile norme ortografice ale limbii române, deşi, potrivit unui proiect rătăcit prin Guvern, Republica Moldova urma să treacă la scrierea cu „â“ şi „sunt“ de la 1 ianuarie 2011.

România a revenit la utlilizarea formelor â şi sunt în grafia limbii române încă în 1993. Pornind de la hotărârea adoptată atunci de Adunarea Generală a Academiei Române şi de la ideea că vorbim aceeaşi limbă ca şi vecinii noştri, savanţii de la noi au cerut autorităţilor să ia o hotărâre privind modificarea normelor ortografice. În decembrie 2009, Academia de Ştiinţe a Moldovei (AŞM) a propus următoarele reguli: î se scrie întotdeauna la începutul şi la sfârşitul cuvântului, dar şi în interior atunci când, prin compunere, de la începutul cuvintelor ajunge medial (neîmpăcat, preîntâmpinat, neîndurat etc.). În toate celelalte cazuri, vom utliliza în corpul cuvintelor litera â (râu, sfânt, blând).

De asemenea, formele verbului „a fi" sînt, sîntem şi sînteţi urmează să fie înlocuite cu sunt, suntem şi sunteţi. Lucrurile nu s-au oprit aici. În 2010, un grup de lucru format din lingvişti, scriitori, ziarişti şi editori a elaborat un proiect de hotărâre de Guvern, care stabilea termenii în care urma să aibă loc tranziţia. Astfel, publicaţiile periodice şi editurile urmau să treacă la noua grafie la 1 ianuarie 2011. Toate documentele oficiale ale instituţiilor din Republica Moldova urmau să fie scrise după noile reguli de la 15 iulie 2011. Universităţile urmau să le aplice începând cu anul de studii 2010-2011, iar şcolile ar fi trebui să treacă la această grafie treptat în decurs de doi ani.

Proiect blocat la Guvern

Practica a bătut însă gramatica, iar noua ortografie a rămas literă moartă. „Am prezentat proiectul încă acum doi ani. Guvernul trebuie să decidă. Probabil, au de rezolvat probleme mai importante...", presupune dr. hab. Vasile Bahnaru, directorul Institutului de Filologie al AŞM. „M-am întâlnit la o înmormântare cu Leonid Bujor, consilierul pe educaţie al prim-ministrului, şi el mi-a promis că-l va promova. I-am zis atunci: «Dumnezeu să te ajute!»", povesteşte lingvistul.

„Proiectul este înregistrat la Guvern. Am discutat cu premierul şi m-a asigurat că va fi aprobat la una din şedinţele următoare. Misiunea mea este să-i ofer consultanţă lui Vlad Filat. E de datoria autorilor să iniţieze discuţii şi să propună proiectul pe ordinea de zi", spune Bujor, arătând cu degetul spre AŞM.

„Nu am idee de ce nu a ajuns pe ordinea de zi. Am discutat de câteva ori cu cei de la cancelarie, care pregătesc şedinţele de Guvern, dar nu pot să le bag pe gât ceva“, se justifică preşedintele AŞM, Gheorghe Duca.

Altfel în cărţi şi dicţionare

Deşi toate manualele începând cu Abecedarul păstrează vechea ortografie, unii dascăli îşi învaţă demult elevii să pună căciuliţa pe a, şi nu pe i. „Ministerul Educaţiei susţine şi aşteaptă această decizie. Este o propunere pertinentă şi argumentată, trebuie să facem o corelare între normele existente în România şi în Republica Moldova", spune viceministrul Tatiana Potâng, doctor în filologie. „Le spunem profesorilor că ambele ortografii sunt corecte. Este important să fie păstrată o singură formă în cadrul aceluiaşi text", precizează oficialul.

Dacă la şcoală copiii învaţă una, atunci în literatura artistică, dicţionare, reviste şi ziare găsesc cu totul altceva. Şi asta pentru că editurile şi redacţiile de la noi au trecut deja la ortografia nouă. „Mă uit la asta, din punct de vedere tehnic, ca la regulile de circulaţie. Dacă majoritatea românilor a acceptat aceste norme, noi, fiind mai puţini aici în Moldova, trebuie să ne conformăm", explică preşedintele Uniunii Editorilor, Gheorghe Prini.

„În plus, avem o piaţă de carte comună şi, dacă apari în România cu î, rişti să pari ridicol", adaugă directorul editurii „Ştiinţa". El crede însă că, pentru a avea o putere mai mare, decizia ar trebui să fie luată nu de Guvern, ci de Parlament. Legea din 1989 cu privire la revenirea grafiei latine, în vigoare şi acum, nici măcar nu conţine litera â în alfabet.

Nu vizează denumirea limbii oficiale

Proiectul înaintat de Academia de Ştiinţe nu se referă la denumirea limbii oficiale a Republicii Moldova, care poate fi schimbată doar de Parlament sau printr-un referendum. Savanţii s-au pronunţat în problema respectivă încă în 1994: „Convingerea noastră este că articolul 13 din Constituţie trebuie să fie revăzut în conformitate cu adevărul istoric, urmând a fi formulat în felul următor: limba de stat a Republicii Moldova este limba română“.  

Există însă politicieni şi cercetători care consideră că românii şi moldovenii vorbesc două limbi diferite. „Unii zic că e otravă/ Dar de stai să te gândeşti/ Limba noastră cea moldavă-i/ Mama limbii româneşti!“, scrie lingvistul  Vasile Stati în prefaţa celebrului său dicţionar moldovenesc-românesc, care a atras multe critici negative.