CNA semnalează riscuri de corupţie la ultimele modificări ale Codului fiscal efectuate de PAS

0
0
Liderul PAS, Igor Grosu.
Liderul PAS, Igor Grosu.

Centrul Naţional Anticorupţie (CNA) a constatat mai multe prevederi contradictorii şi riscuri de corupţie în ultimele modificări la Codul fiscal al R. Moldova. Acestea se referă la proiectul de lege prin care se vrea micşorarea TVA-ului la importul de filtre de apă şi iniţiativa legislativă privind regimul fiscal al persoanelor fizice, care activează în domeniul comercializării deşeurilor de metale feroase şi neferoase.

Mai exact, proiectul de lege privind modificarea cotei taxelor şi impozitelor percepute la importul de aparate de filtrare şi purificare a apei vine să asigure accesul populaţiei la apă potabilă de calitate la pachet cu mai multe riscuri de corupţie, care pot prejudicia interesul public, se arată în Raportul de expertiză. Experţii CNA spun că ameninţările de corupţie apar pentru că legea nu este corelată cu politicile statului în domeniul bugetar-fiscal şi nu garantează că o TVA mai mică va duce la scăderea preţurilor de comercializare a acestor mărfuri.

Prin urmare, CNA recomandă evaluarea impactului legii în societate, astfel încât aceasta să crească realmente accesul cetăţenilor la utilaj ce asigură o apă de o calitate mai bună. Altfel, stabilirea unei cote reduse la TVA pentru categoriile respective de produse, poate genera riscul ca legea să fie interpretată în folosul unui grup restrâns de persoane, cointeresate în importul şi comercializarea acestui tip de aparate.

Concomitent, experţii Direcţiei expertiză anticorupţie a CNA au identificat mai multe lacune, de natură să genereze manifestări de corupţie, în iniţiativa legislativă referitoare la regimul fiscal al persoanelor fizice din domeniul comercializării deşeurilor de metale feroase şi neferoase.

Raportul arată că, chiar dacă proiectul de lege promovează utilizarea instrumentelor electronice de plată, evitarea evaziunilor fiscale şi reducerea activităţii economice din domeniu în afara regimului de activitate, prevederile prin care plăţile în numerar sunt susţinute în detrimentul plăţilor prin transfer, pot duce la prejudicierea interesului public. Prin urmare, CNA atrage atenţia legiuitorului asupra faptului că reglementarea defectuoasă a modalităţii de plată, nemijlocit în numerar, riscă să determine apariţia manifestărilor de corupţie în procesul controalelor efectuate de către funcţionarii fiscali, asupra activităţii agenţilor economici licenţiaţi în domeniul comercializării deşeurilor de metale feroase şi neferoase.

Cele mai puţine obiecţii despre riscuri de corupţie au fost formulate la proiectul hotărârii de guvern cu privire la organizarea şi funcţionarea Ministerului Culturii. Experţii CNA nu au identificat în proiect norme contradictorii, însă, au constatat că, în procesul de elaborare a normei juridice, nu au fost respectate prevederile cu privire la transparenţa în procesul decizional. Totuşi, proiectul corespunde normelor de tehnică legislativă, se spune în Raport.

De asemenea, CNA a stabilit lipsa ameninţărilor de corupţie în proiectul a două hotărâri de Guvern, prin care ANTA este exclusă din lista entităţilor publice cu autonomie financiară, iar inspectorilor ANTA cu funcţie de control li se atribuie statut de agent de circulaţie, cu dreptul de a stopa autovehicule în traficul rutier. Proiectele respective au primit aviz pozitiv spre aprobare din partea CNA.

Amintim că expertiza anticorupţie este un mecanism prin care sunt identificate riscurilor de corupţie, ce pot apărea la promovarea proiectelor de acte legislative şi normative de către entităţile publice. CNA face expertiză anticorupţie din 2006.

Republica Moldova


Ultimele știri
Cele mai citite

Partenerii noștri