Ce-au declarat moldovenii în prima zi de recensământ

Maria Covaliov din Vadul lui Vodă a fost unul dintre primii moldoveni vizitaţi de către recenzori Foto: Tudor Iovu

Oamenii care s-au numărat printre primii intervievaţi la Recensământul 2014 susţin că s-au simţit deranjaţi să le spună recenzorilor despre veniturile personale, condiţiile în care locuiesc şi starea de sănătate.

De ieri, cei aproape 12.000 de recenzori din ţară au pornit din uşă în uşă, pe la fiecare gospodărie în parte, pentru a colecta datele necesare pentru realizarea recensământului din acest an. Îi recunoşti uşor: poartă câte o vestă gri cu un ecuson pe care numele şi funcţia sunt scrise de mână, au câte o geantă pe care scrie mare „Recensământul 2014“ şi te invită civilizat să răspunzi, după caz, la întrebările din patru formulare – cel personal, cel de locuinţe, formularul pentru spaţiile comune de locuit şi cel destinat străinilor care locuiesc temporar în Moldova. În cazul în care nu răspunzi sau pur şi simplu nu eşti acasă, îţi lasă în uşă un fluturaş cu datele de contact, pentru a stabili de comun acord următoarea vizită.

Din uşă în uşă

Reporterii „Adevărul“ au mers ieri cu câţiva recenzori din localităţile de pe lângă Chişinău, pentru a vedea cât de receptivi sunt oamenii faţă de întrebările din formulare. Prima oprire a fost în Budeşti, unde Maricica Proca, o profesoară de limba română, devenită temporar recenzor, ne-a condus pe una dintre străzile cu gospodăriile pe care le are arondate, unde am fost primiţi de Parascovia Coşarcă, bibliotecara liceului din sat.

Timp de circa 20 de minute femeia a răspuns cu calm la fiecare întrebare, chiar dacă acestea vizau parametrii locuinţei sau date ce ţin de apartenenţa etnică ori limbile vorbite. „Am remarcat că sunt mai multe întrebări decât la recensământul din 2004. Întrebările legate de starea mea de sănătate mi s-au părut prea personale. Probabil că şi alţi oameni trecuţi de o anumită vârstă nu se vor simţi prea bine să răspundă la ele“, ne-a spus gazda.

Apoi am plecat către alte gospodării. Unii săteni, ocupaţi cu treburile casnice, ne-au rugat să revenim cu chestionarele. Ana Brânză, o mămică de vreo 27 de ani, ne-a primit însă şi a răspuns la aproape toate întrebările adresate de către recenzor.

„Ştiu că răspunsurile pe care le dăm sunt utile pentru statisticieni, aşa că am fost onestă. Am întâmpinat dificultăţi atunci când a trebuit să spun câţi metri pătraţi are bucătăria sau ce suprafaţă are casa. Găsesc util ca oamenii să fie întrebaţi despre limba maternă pentru că totuşi e limba română. Când am fost la şcoală, niciodată nu ni s-a spus că mergem la lecţie de limbă moldovenească“, a mărturisit femeia.

„Până pe 25 mai trebuie să merg pe la 120 de gospodării şi să vorbesc cu oamenii. Dacă aceştia refuză să comunice datele personale, revenim într-o altă zi. Am fost selectată pentru că fac parte dintr-o instituţie ce colaborează cu administraţia publică locală, dar şi pentru că-i cunosc pe oamenii din sat“, ne-a explicat recenzoarea Maricica Proca.

Speriaţi înainte de recensământ

La Vadul lui Vodă suntem întâmpinaţi cu reticenţă de către pensionari. Maria Covaliov, o vârstnică din localitate, ne spune franc motivul: „Circulă vorba pe-aici că sunt cerute datele de la locuinţe ca să vadă ţiganii din România şi cei din Franţa dacă sunt libere, ca să le ocupe“. Apoi, după ce este informată de către recenzor pentru ce sunt, de fapt, necesare acele date, răspunde la toate întrebările din formularele de recensământ. „Ţin minte că în 2004 am fost întrebată câte televizoare am în casă, dacă am frigider. Acum ne sunt adresate întrebări mai personale, despre spaţiul locativ. Pe cine interesează aceste date?“, e nedumerită femeia.

„Sunt prea multe întrebări în legătură cu oamenii de peste hotare sau despre ce-au făcut în trecut. Cred că-s de prisos. Oamenii se tem să vorbească despre veniturile lor şi despre locuinţe. În plus, aproape fiecare locuitor din Vadul lui Vodă mai are cunoştinţe peste Nistru şi e dezinformat în legătură cu recensământul“, susţine recenzoarea Valentina Mereuţa.

Directoarea Biroului Naţional de Statistică (BNS), Lucia Spoială, spune că toate informaţiile colectate de la respondenţi vor fi utilizate doar din punct de vedere sociologic şi pentru îmbunătăţirea politicilor publice aplicate de Guvern. „Chestionarul referitor la spaţiul colectiv de locuit şi cel pentru locuinţe întrunesc mai multe date referitoare la infrastructură, dotările din locuinţe şi a sursele din care au fost construite aceste imobile. Consider că cetăţenii răspund sincer, fără a fi orientaţi de vreo opinie sau alta. Oamenii sunt obligaţi să participe la recensământ, însă nu sunt prevăzute penalităţi în caz de refuz. La nevoie facem apel la administraţiile locale pentru a ne furniza datele care ne interesează“, precizează şefa BNS.

Cum au fost aleşi recenzorii

La Recensământul 2014 operatorii de interviuri au fost selectaţi cu precădere dintre funcţionarii din primării, angajaţii din învăţământ şi şomeri. Fiecare recenzor trebuie să colecteze date de la 110-120 de locuinţe, fiind remuneraţui cu circa 2.000 de lei pentru cele două săptâmâni cât se va desfăşura sondajul. „Oamenii care au acceptat să fie recenzori sunt cei cu salarii mici. Leafa mea de educatoare e în jur de 2.000 de lei, aşa că un salariu în plus pentru această activitate îmi convine“, ne-a spus recenzoarea Valentina Mereuţa din Vadul lui Vodă.