Agricultura Republicii Moldova: producem mult, procesăm puţin

Autorităţile promit să aloce mai mulţi bani pentru crearea întreprinderilor de stocare şi procesare a produselor agricole. Astfel, nu s-ar mai pierde o parte din recoltă, aşa cum se întâmplă acum

În acest an, ţăranii au strâns o recoltă bogată, dar, ca şi alte dăţi, s-au trezit cu mai multe probleme. Vara producătorii de cereale se plângeau că proprietarii de elevatoare şi exportatorii ofereau un preţ prea mic pentru grâu şi, în plus, cereau scump pentru depozitare.
Ulterior, pomicultorii
s-au pomenit că nu au cui vinde recolta bogată de piersici, iar fabricile de sucuri nu dispun de capacităţi pentru a le procesa.

AI RECOLTĂ BUNĂ, AI PROBLEME MARI

Chiar şi în prezent producătorii agricoli susţin că fabricile oferă preţuri mici la mere, plus că sunt nevoiţi să aştepte la rând la porţile acestora. Pentru a schimba situaţia din domeniu, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare intenţionează să realizeze mai multe proiecte investiţionale de construcţie a unor fabrici de procesare a produselor agricole, pentru care ar fi gata să aloce şi subvenţii.
„Avem producători mari de struguri, de mere şi de piersici. Şi atunci când recolta e bună, agricultorii se află într-o situaţie foarte dificilă. Spre exemplu, dacă are o recoltă mare de piersici şi nu o comercializează în câteva zile, agricultorul nu mai are ce face cu ea“, constată Vasile Bumacov, ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare.

Potrivit ministrului, va fi subvenţionată procurarea şi instalarea utilajelor de producere a sucurilor din mere şi din struguri. „Nu e vorba de construcţia de fabrici mari, ci de întreprinderi mici, care să fie mai aproape de producătorul agricol. Se ştie că lumea are mai mare încredere în calitatea producţiei companiilor mici, decât a celor mari“, a argumentat Bumacov.
În proiect este şi acordarea de subvenţii pentru construcţia unei fabrici de prelucrare a soiei, dar şi a uneia de procesare şi îngheţare a cartofului. „Nu e normal ca soia să fie exportată din Republica Moldova cu şase lei kilogramul, iar întreprinderile avicole să importe şrot din soia cu 11 lei kilogramul“, a adăugat şeful de la Agricultură, sugerând că şi agricultorii, şi procesatorii pierd bani.

VA FI STIMULATĂ ASOCIEREA AGRICULTORILOR

Ar putea fi prevăzute subvenţii şi pentru construcţia şi modernizarea elevatoarelor. „Actualele sunt vechi şi consumă mult curent. Există şi o altă problemă. Majoritatea este controlată de un grup restrâns de persoane, care dictează preţurile“, a mai spus oficialul. Ministrul a precizat că pentru a primi subvenţii pentru construcţia unor mici fabrici sau elevatoare, producători agricoli ar urma să se asocieze. Proiectul unei legi cu privire la grupurile de producători agricoli, care îşi aşteaptă rândul în Parlament, prevede că statul va stimula crearea asociaţiilor şi va oferi sprijin financiar timp de cinci ani. Subvenţiile de care vor beneficia aceste grupuri vor fi repartizate astfel: în primul an statul va oferi 5% din cifra de afaceri obţinută, în al doilea an - 4%, în al treilea - 3%, în al patrulea -2% şi un procent în anul cinci de activitate a grupului.

TEAMA DE EXPERIENŢA TRISTĂ A COLHOZURILOR

Economistul Viorel Chivriga susţine că deşi este bună, ideea ar putea să nu fie agreată de mulţi agricultori. „Lumea încă ţine minte bine cum era în colhozuri şi ce s-a întâmplat cu ele. Noii proprietari nu vor să repete această experienţă, iar tentativele de a impune de sus asocierea ţăranilor ar putea fi primite ostil“, a declarat expertul. Cât despre intenţia de a subvenţiona construcţia de mici întreprinderi de procesare, Chivriga crede că actualul Fond de Subvenţionare este prea mic pentru a finanţa astfel de proiecte. „Aceste proiecte necesită mulţi bani. În plus, ca să devină viabile, trebuie derulate o perioadă mai îndelungată, nu doar un an“, e de părere economistul.

Subvenţiile nu ajung pentru toţi

În acest an fermierii au putut accesa subvenţii în valoare de circa 463 de milioane de lei, din care 400 de milioane de lei sunt de la bugetul de stat, iar restul - granturi de la Comisia Europeană. Peste 4.000 de solicitanţi au depus cereri de asistenţă, în valoare de 488 de milioane de lei. Subvenţiile au permis atragerea unor investiţii de 4,5 miliarde de lei, din care au fost plantate 4.000 de hectare de livezi şi 1.421 de hectare de viţă de vie, procurate peste 2.200 de unităţi de tehnică agricolă, 250 de sisteme de irigare şi renovate 67 de ferme de vite.