Yemenul, următorul stat eşuat?

Yemenul a refuzat oferta Iranului de a acţiona ca mediator între Guvern şi rebeli

Escaladarea conflictului dintre armata yemenită şi rebelii şiiţi riscă să destabilizeze întreaga Peninsulă Arabă şi să se transforme într-un război saudito-iranian. SUA se tem că Al-Qaida va profita de conflict pentru a-şi întări poziţia în această ţară, în timp ce Iranul avertizează că nu va tolera o intervenţie străină în acest stat.

Forţele guvernamentale yemenite şi saudite au pornit o puternică ofensivă împotriva rebelilor Houthi în regiunea Sa'ada. Riadul, îngrijorat că violenţa şi instabilitatea din Yemen au pătruns pe teritoriul său şi că Iranul ar putea exploata tulburările pentru a-şi spori influenţa în regiune, a demarat împotriva rebelilor prima operaţiune militară de amploare din ultimii 20 de ani.

Imediat, Teheranul a reacţionat prin vocea ministrului de Externe, Manoucher Mottaki, care a avertizat ţările din regiune împotriva oricărei intervenţii în Yemen. În replică, autorităţile de la Sa'ana au respins „o imixtiune a Iranului în afacerile interne, pe care doar Yemenul le poate rezolva" şi au refuzat oferta Teheranului de a acţiona ca mediator între guvern şi rebeli.

SUA, îngrijorate de posibilitatea deschiderii unui nou front Al-Qaida, care să se folosească de destabilizarea ţării pentru noi atacuri teroriste, au semnat un acord de colaborare în domeniul informaţiilor militare şi de furnizare de instructori militari cu autorităţile de la Sa'ana.

În prezent, majoritatea observatorilor vorbesc despre un conflict prin interpuşi între două tabere: autorităţile de la Sa'ana, susţinute de Arabia Saudită sunnită şi rebelii Houthi, susţinuţi de Iranul şiit.

Rădăcinile conflictului

Houthiunii intenţionau să se aşeze în zona de frontieră şi să constituie un alt stat, explică jurnalistul yemenit Mubeen Esam de la „Yemen Times" pentru „Adevărul". În opinia sa, Iranul vrea să creeze state pentru şiiţi la graniţa saudito-yemenită, în Liban şi în Siria pentru a se putea amesteca în afacerile acestor ţări.

„Houthiunilor nu le pasă de ţara lor, ei cooperează cu Al-Qaida pentru a destabiliza Yemenul şi încearcă să oprească progresele făcute", susţine el.

Houthiunii (care şi-au luat numele de la Hussein Badreddin al-Houthi, fostul lor comandant, ucis în 2004 de armata yemenită), care ocupau funcţii importante sub vechiul regim, au acuzat discriminarea şi marginalizarea lor economică, politică şi socială.

Argumentul este discutabil, unii yemeniţi susţinând că majoritatea conducătorilor dinainte erau zaidiţi (aripă a şiismului) şi că nu au fost marginalizaţi, ci, dimpotrivă, au avut funcţii înalte în armată. Rebelii au refuzat însă să respecte autorităţile şi legile ţării şi nu şi-au exprimat solicitările democratic, prin organizarea în cadrul unor partide.

„Preşedintele nostru (n.r. - Ali Abdullah Saleh) le-a cerut să fondeze un partid politic şi să participe la alegeri, dar ei nu au fost mulţumiţi pentru că vroiau să fondeze un alt stat în Sa'ada unde să primească şiiţi din alte ţări precum Iran şi Siria", explică Mubeen Esam.

Ce cred yemeniţii din România

„Rebelii Houthi fac parte din aripa şiită extremistă care are relaţii cu Iranul şi cu Hezbollahul", explică, pentru „Adevărul", yemenitul Abu al-Ula, unul dintre liderii comunităţii musulmane din România. În opinia sa, rebelii au început să cultive instabilitatea în ţările din Peninsula Arabă, mai ales în Arabia Saudită, fiindcă are graniţă cu Yemenul şi pentru că este inima musulmanilor sunniţi.

Abu al-Ula consideră, în schimb, că Al-Qaida nu este o problemă în Yemen pentru că „autorităţile au reuşit să dialogheze cu aceste celule (n.r. - teroriste), deoarece Al-Qaida are o altă doctrină decât cea a Houthiunilor".

Probleme sociale şi politice

Yemenul se luptă însă şi cu alte probleme. Una este cea socială. Numărul în continuă creştere de refugiaţi din Somalia care ajung aproape zilnic în Yemen afectează economia ţării şi viaţa socială, deoarece Yemenul este o ţară săracă cu resurse limitate şi nu poate absorbi numărul mare al acestora. „Aceşti refugiaţi stingheresc peisajul turistic al Yemenului pentru că un număr foarte mare dintre ei dorm pe stradă, iar mulţi dintre ei sunt bolnavi, ceea ce pune o mare presiune asupra bugetului de sănătate", declară Esam.

O altă problemă este cea politică. Yemenul este o democraţie cu Parlament şi partide, dar care are acelaşi preşedinte în funcţie de 30 de ani, iar clasa politică este extrem de îmbătrânită.

„Trebuie să-i lase şi pe alţii să conducă. Avem democraţie şi alegeri, dar tot el câştigă. Are noroc şi a avut tot timpul contracandidaţi slabi, necunoscuţi", explică Abu al-Ula.

Mubeen Esam susţine, în schimb, că este necesar ca toţi miniştrii actuali să fie înlocuiţi „cu unii mai tineri care sunt mai entuziaşti, mai activi şi mai educaţi". El atrage atenţia că în prezent 90% dintre oficialii statului Yemen sunt bătrâni.

Cea mai săracă ţară arabă

Yemenul este cea mai săracă ţară arabă. Ţara trebuie să respecte şi un acord extrem de strict încheiat cu FMI şi Banca Mondială (BM). BM estimează că principala resursă a Yemenului - petrolul - va fi complet epuizată până în 2017. Or, petrolul reprezenta până la 90% din exporturile ţării. Un colaps economic al Yemenului ar ameninţa stabilitatea în întreaga regiune, avertiza, în 2008, Institutul Regal pentru Afaceri Internaţionale (Marea Britanie).

„Din păcate, potenţialul ţării nu este valorificat, nu se investeşte nici în turism, deşi este o ţară frumoasă. Este o problemă de management", arată Abu al-Ula. Şomajul este în creştere deorece domenii în care oamenii să poată munci sunt puţine şi există o discrepanţă mare între sistemul de învăţământ şi cererea de pe piaţa forţei de muncă, spune, la rândul său, Mubeen Esam.

Dar o parte din vină aparţine şi yemeniţilor şi mentalităţii lor, crede el. „Mulţi yemeniţi mestecă qat (n.r. plantă cu efect halucinogen) scump, indiferent de cerinţele casnice sau de nevoile copiilor lor. Toată lumea, fie că sunt săraci sau bogaţi, are telefon mobil şi se plânge de sărăcie. Majoritatea tinerilor poartă haine scumpe şi iau masa de prânz şi de seară la restaurant. În plus, ei refuză să facă munci considerate de nivel inferior", arată jurnalistul yemenit.

„Stat eşuat"

Conceptul se foloseşte pentru a desemna un stat care are un guvern atât de slab ori ineficient încât nu îşi poate controla efectiv teritoriul şi nu poate asigura serviciile publice. O altă trăsătură este corupţia şi criminalitatea larg răspândite, declinul economic şi mişcările masive ale populaţiei (refugiaţi). De asemenea, un „stat eşuat" (sintagmă folosită de politologul Noam Chomsky) îşi pierde monopolul asupra folosirii forţei legitime în dauna unor grupări „alternative", în timp ce capacitatea autorităţilor legitime de a lua decizii colective este şi ea erodată.

"Houthiunilor nu le pasă de ţara lor, ei cooperează cu Al-Qaida pentru a destabiliza Yemenul."

Mubeen Esam jurnalist la „Yemen Times""

"Al-Qaida are o altă doctrină decât cea a Houthiunilor."

Abu al-Ula lider al comunităţii yemenite din România