Trei luni de la debutul conflictului sângeros din Orientul Mijlociu: cine câștigă?
0Strategul de război și feldmareșalul din secolul al XIX-lea Helmuth von Moltke a lansat celebrul aforism „Niciun plan de luptă nu supraviețuiește primului contact cu inamicul”. Constatarea sa ar putea fi aplicată la tragedia din Gaza, relatează The Conversation.
La trei luni de la debutul conflictului, civilii au fost cei mai afectați de violențele ambelor tabere, peste 22.000 de palestinieni din Gaza și 1.200 de israelieni au murit. În jur de 85% dintre locuitorii din Gaza au fost, totodată, strămutați, iar un sfert din populație din populație se confruntă cu foametea, conform Organizației Națiunilor Unite.
Conflictul are în continuare un drum lung de parcurs și s-ar putea îndrepta spre un impas. Din punct de vedere geopolitic, iată care este situația principalilor actori la începutul noului an.
Israel: succese limitate
Până acum, Israelul nu a reușit să ducă la bun sfârșit niciunul dintre principalele sale obiective de război: anihilarea grupării islamiste palestiniene Hamas și eliberarea celor 240 de israelieni luați ostatici la 7 octombrie 2023.
Luptătorii Hamas continuă să-și folosească rețeaua de tuneluri pentru a prinde în ambuscadă soldații israeliene și lansează rachete asupra Israelului, deși în număr mult mai mic: 27 de rachete au fost lansate la începutul noului an, față de 3.000 în primele ore ale conflictului, la 7 octombrie.
În continuare, în jur de 130 de israelieni sunt ținuți ostatici și doar unul singur a fost eliberate de către Forțele de Apărare Israeliene (IDF), spre deosebire de eliberările aranjate prin intermediul mediatorilor din Qatar și Egipt. Societatea israeliană este divizată între cei care vor să acorde prioritate negocierilor pentru eliberarea ostaticilor și cei care doresc să acorde prioritate eliminării Hamas.
Israelul a înregistrat un succes important din punct de vedere simbolic prin uciderea aparent țintită a liderului adjunct al Hamas, Saleh al-Arouri, în Beirut, la 2 ianuarie. Deși Israelul nu a revendicat în mod oficial responsabilitatea, nu există nicio îndoială că se află în spatele acestui asasinat.
Însă cei doi lideri Hamas din Gaza pe care Israelul vrea să îi elimine, liderul politic Yahya Sinwar și liderul militar Mohammed Deif, sunt încă în libertate.
Israelul se bucură în continuare de sprijinul Statelor Unite în Consiliul de Securitate al ONU, care a reușit să adopte doar o rezoluție de la începutul războiului. Însă administrația Biden face presiuni publice asupra Israelului pentru a-și schimba tactica în vederea reducerii la minimum a victimelor palestiniene.
Totodată, guvernul israelian este divizat în privința modului în care Gaza ar trebui să fie condusă atunci când luptele vor înceta.
Prim-ministrul Benjamin Netanyahu a afirmat că nu va accepta ca Gaza să rămână „Hamastan” (n.red controlată de Hamas) sau să devină „Fatahstan” (n.red condusă de Autoritatea Palestiniană, care este dominată de partidul Fatah). Liderul de la Casa Albă preferă un guvern în Gaza condus de o Autoritate Palestiniană reformată, dar Netanyahu a respins această idee și nu a prezentat un plan alternativ.
Ministrul israelian al Apărării, Yoav Gallant, a prezentat vineri, 5 ianuarie, ceea ce pare a fi propriul său plan pentru Gaza, care implică guvernarea de către organisme palestiniene nespecificate. Planul său nu a fost aprobat imediat de cabinetul israelian și a fost criticat de miniștrii de dreapta.
Doi dintre aceștia, ministrul de Finanțe, Bezalel Smotrich, și ministrul Securității Naționale, Itamar Ben-Gvir, au cerut o soluție care să încurajeze populația palestiniană să emigreze și coloniștii israelieni să se întoarcă în enclavă. Acest lucru ar fi inacceptabil pentru administrația Biden.
De asemenea, operațiunea de bombardamente de mare amploare a Israelului a întors încet-încet opinia internațională împotriva sa, după cum s-a exprimat luna trecută prin votul Adunării Generale a ONU, în care 153 din cele 193 de state membre au cerut încetarea focului.
Hamas - încă în picioare
Gruparea a fost în mod evident afectată. Israelul susține că a ucis sau capturat între 8.000 și 9.000 din forța de luptă a Hamas, care numără în jur de 30.000 de membri - deși nu a explicat cum calculează numărul de morți în rândul luptătorilor.
Principala realizare a grupării constă în faptul că se află încă în picioare. Pentru a birui, Hamas nu trebuie să învingă Israelul, ci trebuie doar să supraviețuiască atacului IDF.
Gruparea militantă poate pretinde că a obținut unele rezultate pozitive. Atacul său din 7 octombrie a plasat problema palestiniană în fruntea agendei din Orientul Mijlociu. Cetățenii din statele arabe care au încheiat acorduri de pace cu Israelul sunt în mod clar furioși. În plus, un acord israeliano-saudit de normalizare a relațiilor dintre cele două țări, care era iminent înainte de conflict, nu mai este pentru moment în discuție.
Ba mai mult, sondajele de opinie arată că sprijinul pentru Hamas a crescut în ultimele trei luni de la 12% la 44% în Cisiordania și de la 38% la 42% în Gaza. În cazul în care s-ar fi putut organiza acum alegeri palestiniene, acestea ar fi avut rezultate deloc pe placul Israelului și al SUA.
Statele Unite- slăbiciune în relațiile cu Israelul
Președintele american Joe Biden l-a îmbrățișat pe Netanyahu imediat după atacul Hamas, însă eforturile SUA de la acea vreme de a influența planurile de război ale Israelului au fost în zadar.
Șeful diplomației americane Antony Blinken a eșuat în efortul său de a convinge Israelul să pună capăt războiului până la începutul noului an.
În plus, diviziunile din SUA ar putea să-l afecteze pe Biden în contextul apropierii alegerilor prezidențiale din noiembrie. Tinerii progresiști cu studii superioare, care tind să voteze cu democrații, au luat parte la demonstrații față de sprijinul public al lui Biden pentru dreptul Israelului de a se apăra, dacă nu și pentru modul în care o face.
Sprijinul SUA pentru Ucraina a devenit o victimă a războiului. Republicanii, urmând exemplul lui Donald Trump, dau prioritate sprijinului pentru Israel și stopării fluxului de migranți care traversează granița dintre SUA și Mexic. Ei își pierd interesul față de Ucraina - ceea ce îl avantajează în mod clar pe președintele rus Vladimir Putin. Aceste beneficii vor fi intensificate dacă Trump va câștiga un nou mandat.
Organizația Națiunilor Unite - irelevantă
ONU a eșuat în misiunea sa de a menține pacea mondială. Singura rezoluție a Consiliului de Securitate privind războiul nu a însemnat nimic, așa cum Rusia a fost încântată să sublinieze.
Recenta rezoluție a Adunării Generale a ONU a ilustrat izolarea crescândă a Israelului, însă nu a făcut nimic pentru a schimba cursul războiului. Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, nu a reușit să influențeze nici Israelul, nici Hamas.
Iranul - în căutare de oportunități
Gruparea militantă Hezbollah primește ordine de la Teheran, care încă nu dă semne că ar vrea să se implice direct în război.
Iranul pare să nu aibă nicio problemă cu reprezentanții săi - Hezbollah în Liban și Houthis în Yemen - care sprijină Hamas în mod simbolic prin atacuri limitate cu rachete, drone și artilerie.
Este probabil ca Iranul să fie încurajat în această abordare de atentatele cu bombă de la mormântul fostului comandant al Forțelor Quds, Qassem Soleimani, care au ucis aproape 100 de iranieni. Atentatele au fost revendicate de Statul Islamic, ceea ce va face probabil ca Iranul să se concentreze mai mult pe securitatea sa internă decât pe sprijinirea Hamas.
Se încarcă comentariile...
