SUA și Israelul pregătesc lovituri asupra noii ținte majore în război: economia Iranului

Statele Unite și Israelul se pregătesc pentru o escaladare semnificativă a campaniei lor împotriva Iranului, stabilind infrastructura economică esențială a țării drept următoarea țintă, pentru a lovi capacitatea regimului de a se reface după război, relatează WSJ.

Potrivit unui oficial israelian, Israelul așteaptă permisiunea Washingtonului pentru a începe să bombardeze facilitățile energetice ale Iranului - o acțiune care ar putea perturba grav producția unuia dintre cei mai mari producători de petrol și gaze din lume. Această potențială escaladare vine în contextul în care președintele SUA, Donald Trump, a semnalat disponibilitatea de a extinde dramatic amploarea atacurilor.

Într-un interviu acordat The Wall Street Journal duminică, Trump a declarat că SUA sunt pregătite să lovească infrastructura critică din Iran. El a avertizat că astfel de bombardamente ar putea provoca daune pe termen lung, el avertizând că ar putea „dura 20 de ani să le reconstruiască, dacă au noroc, dacă vor mai avea o țară”.

Vizarea fundamentelor economiei Iranului marchează un punct de cotitură în conflictul care durează de cinci săptămâni. Strategia urmărește să priveze Teheranul de pârghia câștigată prin încetinirea traficului prin Strâmtoarea Ormuz, o rută maritimă vital prin care trece aproximativ 20% din aprovizionarea globală cu petrol. Trump a stabilit drept termen limită marți seara pentru redeschiderea strâmtorii.

În ultimele zile, atacurile asupra infrastructurii non-energetice s-au intensificat. Forțele israeliene și americane au lovit importante fabrici de oțel și petrochimice, precum și cel mai mare pod din Iran. Analiștii spun că mesajul este clar.

„Ei transmit: suntem serioși, iar dacă veți continua să refuzați să puneți capăt războiului, prețul pe care îl va plăti economia voastră va fi din ce în ce mai mare”, a apreciat Avner Golov, fost oficial israelian în domeniul securității naționale și în prezent vicepreședinte al grupului consultativ MIND Israel.

Totuși, această orientare către infrastructura civilă ridică probleme legale și umanitare. Deși oficialii americani și israelieni susțin că aceste obiective sunt legitime deoarece sprijină capacitățile militare ale Iranului, criticii avertizează că strategia riscă să încalce dreptul internațional și să transforme conflictul într-un război de uzură economic.

Iranul a răspuns cu propriile amenințări. Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) a promis intensificarea atacurilor asupra infrastructurii civile din Israel și din statele din Golful Persic dacă amenințările SUA vor fi puse în aplicare. În ultimele zile, Iranul a vizat deja facilități petrochimice din Bahrain și Abu Dhabi, precum și infrastructură petrolieră, de desalinizare și electrică din Kuweit.

Duminică, forțele iraniene au lovit zona industrială Neot Hovav din sudul Israelului, unde se află mai multe fabrici. Anterior, resturi provenite dintr-o rachetă iraniană au lovit cea mai mare rafinărie de petrol din Haifa, deși autoritățile au declarat că producția nu a fost oprită.

Un război în continuă escaladare

Liderii iranieni au emis avertismente dure privind consecințele escaladării. „Mișcările voastre nechibzuite împing Statele Unite într-un adevărat IAD pentru fiecare familie, iar întreaga noastră regiune va arde pentru că insistați să urmați ordinele lui Netanyahu”, a scris președintele parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf, într-o postare pe X după declarațiile lui Trump.

Impactul conflictului se resimte deja asupra piețelor globale. Prețurile petrolului au atins cele mai ridicate niveluri din 2022, iar creșteri suplimentare sunt probabile pe măsură ce traficul maritim din Golful Persic rămâne restricționat. Analiștii avertizează că atacurile susținute asupra infrastructurii energetice ar putea avea efecte de durată asupra aprovizionării globale.

În altă ordine de idei, eforturile diplomatice de detensionare din partea mediatorilor au eșuat până acum. Oficialii familiarizați cu negocierile au dezvăluit că Iranul a respins propunerile de redeschidere a Strâmtorii Ormuz în schimbul unui armistițiu temporar. În schimb, Teheranul pare dispus să îndure dificultăți economice suplimentare.

„Sunt pregătiți să-și asume riscul”, a declarat Raz Zimmt, directorul programului Iran la Institutul pentru Studii de Securitate Națională din Tel Aviv.

Chiar dacă traficul maritim va fi reluat, experții avertizează că daunele aduse infrastructurii critice ar putea limita exporturile luni întregi. „Chiar dacă revenim la tranzitul normal, o parte din cele cinci milioane de barili pe zi de produse rafinate provenite din Golf vor fi pierdute luni de zile, posibil chiar mai mult”, a explicat Robin Mills, director executiv al Qamar Energy din Dubai.

Pentru Iran, costurile economice cresc rapid. Ani de sancțiuni occidentale slăbiseră deja economia, iar războiul a dus activitățile economice la noi minime. Locuitorii raportează creșteri abrupte ale prețurilor la alimente, creșterea șomajului și închiderea pe scară largă a fabricilor după bombardamentele recente.

Unii iranieni se tem că conflictul nu va atinge obiectivele politice declarate. Ei se tem că nu va duce la căderea regimului islamic, în ciuda apelurilor lui Trump și ale premierului israelian Benjamin Netanyahu la revoltă, și că va afecta în principal populația civilă.

Israelul a început atacurile asupra industriilor majore ale Iranului

Între timp, atacurile israeliene s-au concentrat asupra industriilor generatoare de venituri. Facilități din sectoarele oțelului, petrochimiei și farmaceutic, care aduc venituri de miliarde economiei Iranului, s-au numărat printre principalele ținte. Luni, Israelul a lovit ceea ce a descris drept cel mai mare complex petrochimic din Iran, în Asaluyeh, responsabil pentru aproximativ jumătate din producția petrochimică a țării, potrivit ministrului israelian al Apărării, Israel Katz.

Alte atacuri au vizat complexe majore din Mahshahr și Tabriz. Katz a declarat că, în total, Israelul a scos din funcțiune facilități care reprezintă 85% din exporturile petrochimice ale Iranului.

Sectorul petrochimic este un pilon al economiei iraniene, generând aproximativ un sfert din veniturile din exporturi non-petroliere, au explicat experții. Spre deosebire de petrolul brut, aceste produse sunt mai greu de monitorizat și sancționat, fiind o sursă crucială de valută, în special prin vânzări către Asia și Turcia.

„Aceste facilități furnizează materii prime esențiale pentru sectoare precum textil, piese auto și ambalajele, creând blocaje de producție, costuri mai mari și pierderi de locuri de muncă în întreaga bază industrială”, a explicat Neil Quilliam, expert în energie la Chatham House.

Industria metalurgică a Iranului a fost, de asemenea, vizată, inclusiv mari fabrici de oțel din Ahvaz și Isfahan. Sectorul generează miliarde anual, exporturile de oțel reprezentând o parte semnificativă din venituri.

Mai recent, forțele israeliene au lovit fabrica farmaceutică Tofigh Daru din Teheran, semnalând o extindere suplimentară a listei de ținte.

În ciuda daunelor în creștere, Iranul a obținut unele beneficii economice din conflict. Prețurile ridicate ale petrolului i-au permis să continue exporturile și să obțină venituri mai mari decât anterior, iar unele derogări americane au permis achiziții limitate din partea unor țări precum India, pentru prima dată în ani de zile. Teheranul ar fi perceput, de asemenea, taxe de tranzit pentru navele care traversează Strâmtoarea Ormuz.

Cu toate acestea, analiștii spun că aceste câștiguri sunt depășite de pagubele serioase aduse economiei de către război.