SUA au fost îndreptățite să se retragă din prima rundă de negocieri cu Iranul, spun experții. „Trebuie să aleagă”

Decizia delegației SUA de a se retrage din prima rundă de negocieri cu Iranul privind programul nuclear, care a avut loc în Pakistan, a fost salutată de experți în domeniul nuclear. Primele discuții directe, care au durat aproape o zi, nu au dus la progrese semnificative, iar o nouă rundă de negocieri ar putea avea loc chiar în această săptămână, relatează Fox News.

După aproape o zi de negocieri, echipa condusă de vicepreședintele JD Vance a întrerupt discuțiile, pe fondul refuzului Teheranului de a accepta condițiile Washingtonului.

Andrea Stricker, director adjunct al programului de neproliferare din cadrul Foundation for Defense of Democracies, a explicat că retragerea SUA a fost pe deplin justificată: „Echipa SUA a luat o decizie înțeleaptă să se retragă odată ce a devenit clar că iranienii nu vor accepta condițiile  fundamentale ale Washingtonului privind programul nuclear. Menținerea de către Teheran a stocurilor de uraniu îmbogățit și a capacităților de îmbogățire îi oferă o cale către arme nucleare”.

Această insistență a Iranului de a îmbogăți uraniu, proces esențial pentru dezvoltarea armelor nucleare, se află în centrul disputei ce blochează negocierile privind programul nuclear, SUA nearătând disponibilitate de a fi flexibile în această privință. În 2018, președintele american Donald Trump a retras SUA din acordul nuclear semnat în timpul administrației Obama, argumentând că acesta permite în continuare Iranului să-și continue programul nuclear.

În opinia experților, un acord viabil ar presupune ca Iranul să abandoneze orice cale spre dezvoltarea unei bombe nucleare. Stricker a subliniat că „un acord bun ar presupune ca regimul nu doar să predea combustibilul nuclear, să demonteze instalațiile-cheie și să se angajeze față de o interdicție permanentă privind îmbogățirea uraniului, ci și să coopereze cu o investigație a AIEA care să identifice și să demonteze complet facilitățile, echipamentele, documentația, centrifugele și capacitățile de producție relevante pentru armele nucleare ale Iranului.”

Aceasta a avertizat că procesul ar putea fi de durată dar că orice compromis ar permite eventual Iranului să încalce acordul: „Orice altceva mai puțin decât atât și Iranul va trișa probabil în privința angajamentelor sale și va reconstitui o cale spre arma nucleară.”

Senatorul republican Lindsey Graham, cunoscut pentru luările sale ferme de poziție privind războiul din Ucraina, s-a declarat împotriva unei propuneri a administrației Trump privind un moratoriu de 20 de ani asupra îmbogățirii uraniului. „Apreciez hotărârea președintelui Donald Trump de a pune capăt conflictului iranian pe cale pașnică și prin diplomație. Totuși, trebuie să ne amintim cu cine avem de-a face în Iran: teroriști, mincinoși și trișori”, a scris acesta pe platforma X.

„Dacă aceste informații sunt corecte, ideea de a accepta un moratoriu asupra îmbogățirii, în locul unei interdicții totale, ar fi o greșeală, în opinia mea”, a conchis el.

„Am accepta un moratoriu pentru al-Qaeda în privința îmbogățirii? Nu.”

Iranul a respins propunerea SUA privind un moratoriu asupra îmbogățirii pe 20 de ani

Potrivit unui oficial din Orientul Mijlociu, Iranul ar fi respins această propunere făcută de SUA.

Alți experți au fost de aceeași părere. David Albright,  fizician, expert în securitate nucleară și președinte al Institute for Science and International Security, a susținut decizia Washingtonului: „SUA au fost îndreptățite să se retragă din discuțiile de la Islamabad.” El a explicat că prin acest gest SUA au transmis un semnal clar: „nu este vorba despre a negocia de dragul negocierii. Iar această retragere a pus Iranul în defensivă, indicându-l drept partea învinsă în război. În plus, iranienii nu și-ar fi schimbat pozițiile în mod substanțial De obicei,  nu arată nicio flexibilitate.”

Albright consideră că Iranul încearcă să folosească negocierile în propriul avantaj: „Iranul a dorit continuarea negocierilor pentru a încerca să lege mâinile SUA și Israelului, în timp ce încearcă să se prezinte drept învingător. Acum, Iranul trebuie să hotărască: acceptă oferta Statelor Unite sau riscă reluarea războiului”.

În opinia sa, un acord acceptabil ar trebui să includă eliminarea completă a capacităților nucleare: „fără îmbogățire și fără stocuri de uraniu puternic îmbogățit (HEU) sau slab îmbogățit (LEU); Iranul să coopereze cu inspectorii și să pună capăt verificabil programului său de arme nucleare”, „ceva ce nu a făcut niciodată”.

Expertul a respins și argumentul Iranului privind necesitatea îmbogățirii uraniului: „Iranul nu are absolut nicio nevoie să îmbogățească uraniu. Singura sa nevoie în scop civil este o cantitate redusă de uraniu îmbogățit la 20% pentru micul său reactor de cercetare, Reactorul de Cercetare de la Teheran, iar țara dispune de suficient uraniu îmbogățit la 20% sub formă de combustibil sau aproape transformat în combustibil, stocat în Iran și în Rusia în conformitate cu prevederile JCPOA [Planul comun de acțiune cuprinzător] pentru o perioadă de 20 de ani.”

În concluzie, „accentul pus de Iran pe dreptul său de a îmbogăți uraniul este irelevant și pe lângă subiect.”