Serviciu secret made in Europe

Guvernele celor 27 de ţări ale Uniunii Europene analizează propunerea privind înfiinţarea unui serviciu secret comun Şase guverne europene, împreună cu oficiali de la Bruxelles, au

Guvernele celor 27 de ţări ale Uniunii Europene analizează propunerea privind înfiinţarea unui serviciu secret comun

Şase guverne europene, împreună cu oficiali de la Bruxelles, au realizat un proiect privind punerea în comun a informaţiilor culese de serviciile de securitate din UE.

Proiectul, cu potenţial de a crea mari dispute, a fost realizat de "Grupul pentru Viitor", alcătuit din Franţa, Germania, Suedia, Portugalia, Cehia şi Slovenia. Propunerile vizează întărirea unui organism existent deja la Bruxelles, numit Sitcen (sau Centrul pentru Situaţii Comune).

Această structură a fost înfiinţată în anii '90 pentru a face analize ale crizelor internaţionale, iar după atacurile din 11 septembrie 2001 din SUA a primit şi rolul de a se axa pe securitate şi pe lupta antitero. Actualul proiect propune ca Sitcen să aibă acum un rol de coordonare a serviciilor secrete din UE.

Raportul de 53 de pagini, redactat în decurs de un an şi jumătate, a fost înaintat guvernelor europene luna trecută. Grupul de lucru, înfiinţat anul trecut de Germania, a inclus şi oficiali ai Comisiei Europene. Proiectul a primit numele de "CIA European".

Scurgere de informaţii

În Marea Britanie, proiectul a creat teama că SUA nu vor mai colabora cu regatul în ceea ce priveşte informaţiile secrete, dacă acestea vor fi puse în comun cu celelalte ţări europene.

Motivul îl reprezintă antecedentele privind scurgerile de informaţii în UE. "În decurs de o oră de la distribuirea către statele membre, toate documentele UE referitoare la Orientul Mijlociu au ajuns la Tel Aviv şi probabil la Washington şi la Moscova", a declarat ministrul de externe finlandez, Erkki Tuomioja, în 2004.

În anii '90, francezii au fost acuzaţi că au oferit armatei sârbe informaţii preluate de la serviciul secret britanic MI6 în timpul războiului din fosta Iugoslavie. Actualul proiect susţine însă că maximizarea fluxului de informaţii dintre statele membre va eficientiza campanile antitero.

"Potrivit legii europene, nu se pune problema ca Marea Britanie să fie obligată să participe la proiecte la care se opune", a declarat un purtător de cuvânt al ministerului de interne de la Londra.

Proiectul mai prevede ca cei 27 de membri să realizeze un sistem comun de supraveghere video şi drone, ca şi înfiinţarea unui corp de jandarmi pentru intervenţii paramilitare în afara UE.

Parteneriat cu Washingtonul

Documentul mai afirmă că UE nu va putea învinge terorismul în lipsa unui parteneriat strâns cu SUA, care ar trebui finalizat până în 2014. Acordul ar presupune transferul unui mare volum de informaţii despre cetăţenii europeni către autorităţile americane. Negocierile pentru un astfel de pact au început de mult, dar sunt împiedicate de discrepanţele în legislaţia privind viaţa privată şi regimul de protecţie a datelor personale.

SUA solicită deja ţărilor UE să furnizeze informaţii despre pasagerii zborurilor transatlantice. Un acord SUA-Germania, încheiat în martie, prevede că Berlinul trebuie să transmită Washingtonului informaţii privind ADN-ul şi datele biometrice ale germanilor care călătoresc în SUA.