Scandalul Panama Papers, primele efecte: Anchete, cereri de demisii VIDEO

Panama Papers. Scandalul declanşat de dezvăluirile privind implicarea unor lideri politici şi a unor personalităţi în ascunderea unor averi în paradisuri fiscale nu a rămas fără urmări. În Islanda se cere demisia premierului, în Ucraina se cere punerea sub acuzare a preşedintelui ucrainean, iar în alte state, fiscul a intrat pe fir şi face anchete.

Fostul şef al guvernului islandez, Johanna Sigurdadottir, i-a cerut succesorului său să demisioneze, în condiţiile în care numele acestuia figurează în ancheta internaţională referitoare la averile pe care înalţi demnitari din diferite ţări le deţin în paradisuri fiscale, informează AFP. 

 „Premierul (Sigmundur David Gunnlaugsson) trebuie să demisioneze imediat“, a estimat Johanna Sigurdadottir într-un mesaj postat duminică seara pe pagina sa de Facebook.

„Oamenii nu trebuie să aibă un premier de care să le fie ruşine. Premierul a dat dovadă de dispreţ faţă de moneda şi economia islandeze, plasându-şi banii într-un paradis fiscal. Premierul nu pare să înţeleagă ce înseamnă morala“, a denunţat Sigurdadottir.

Opoziţia pregăteşte o moţiune de cenzură. 

Venită în fruntea guvernului islandez în contextul profundei crize politice din 2009, Johanna Sigurdadottir, social-democrată, era apreciată pentru integritatea sa.

Potrivit documentelor dezvăluite de Consorţiul internaţional al jurnaliştilor de investigaţii, actualul premier islandez Sigmundur David Gunnlaugsson (de centru-dreapta) a înfiinţat, împreună cu soţia sa, o societate în Insulele Virgine, pentru a ascunde acolo milioane de dolari. 

Panama Papers. Francois Hollande susţine că autorităţile franceze vor ancheta dezvăluirile

Preşedintele Franţei Francois Hollande a susţinut luni că dezvăluirile despre potenţialul companiilor offshore de a sprijini evaziunea fiscală, care au apărut în masiva scurgere de informaţii Panama Papers, ar putea să ajute autorităţile franceze să colecteze mai mulţi bani din taxe, transmite Reuters.

Panama Papers. Liderul Partidului Radical cere punerea sub acuzare a preşedintelui Petro Poroşenko 

Liderul Partidului Radical, Oleh Liashko, a cerut luni punerea sub acuzare a preşedintelui ucrainean Petro Poroşenko pentru acuzaţiile care i se aduc în masiva scurgere de informaţii Panama Papers. Numele lui Poronşeko apare printre clienţii firmei de avocatură panameze Mossack Fonseca, întrucât în timpul insurgenţei din Donbas, reprezentanţii preşedintelui încercau să deschidă o companie offshore în Insulele Virgine Britanice, transmite Reuters.

”Este culmea cinismului să deschizi o companie offshore în timp ce sute de soldaţi mor pe front”, a precizat liderul populist Liashko.

În timpul sângeroasei insurgenţei pro-ruse din 2014 în regiunea ucraineană Donbas, documentele arată că reprezentanţii preşedintelui Petro Poroşenko se străduiau să găsească o copie a unei facturi la utilităţi necesare pentru înregistrarea unei companii offshore în Insulele Virgine Britanice (IVB).

Un purtător de cuvânt al lui Poroşenko a declarat că înfiinţarea acestei companii nu a avut nimic de a face cu “niciun eveniment de natură politică şi militară din Ucraina.”

Consultanţii fiscali ai lui Poroşenko au declarat că preşedintele nu a inclus compania din IVB în declaraţia sa de avere pentru că nici holdingul, nici companiile afiliate nu deţin bunuri.

Panama Papers. Autorităţile britanice au cerut copii ale documentelor clienţilor firmei de avocatură Mossack Fonseca

Executivul de la Londra a cerut, luni, copii ale documentelor clienţilor firmei de avocatură panameze Mossack Fonseca, care a creat sute de mii de firme paravan şi companii offshore pentru spălare de bani şi evaziune fiscală, pentru a ancheta cât mai rapid posibil informaţiile şi a acţiona în cazuri de evaziune fiscală, transmite Reuters.

Departamentul pentru colectarea taxelor a precizat că a cerut International Consortium of Investigative Journalists (ICIJ) să transmită executivului datele obţinute, pe care autorităţile britanice le vor analiza îndeaproape.

   Investiţiile familiei premierului britanic sunt o "problemă privată"

Purtătoarea de cuvânt a premierului britanic David Cameron a refuzat să comenteze luni dacă familia liderului britanic are bani investiţi în fonduri offshore înfiinţate de tatăl acestuia, afirmând că este vorba de o "problemă privată", relatează Reuters. 

 Tatăl lui Cameron, Ian Cameron, se află printre sutele de mii de clienţi numiţi în peste 11,5 milioane de cazuri de scurgeri de informaţii din dosare ale unei firme de avocatură cu sediul în paradisul fiscal din Panama.

În 2012, media britanice au semnalat că tatăl lui Cameron a condus o reţea de fonduri de investiţii offshore în interes personal.

Întrebată dacă ar putea confirma că în acele fonduri nu au fost investit încă nici un ban al familiei premierului, purtătoarea de cuvânt a declarat: "Este o problemă privată, mă axez pe ceea ce face guvernul". 

Fiscul australian anchetează sute de posibile cazuri de evaziune fiscală 

Fiscul australian a anunţat luni că investighează 800 de clienţi ai firmei de avocatură Mossack Fonseca pentru posibilă evaziune fiscală, după dezvăluirile apărute în scurgerea masivă de informaţii şi documente Panama Papers, în care firma a jucat un rol central în crearea de companii paravan şi offshoruri pentru cei mai bogaţi oameni ai lumii, scrie Reuters.

”Până în prezent am identificat mai mult de 800 de contribuabili implicaţi în scurgerea de informaţii, iar 120 dintre aceştia au legături cu un serviciul de companii offshore bazat în Hong Kong. Unele cazuri ar putea să fie trimise spre Echipa pentru Crime Financiare. Mesajul este clar - contribuabilii nu se pot baza că aceste aranjamente secrete vor rămâne secrete şi noi vom acţiona pe informaţiile care ne-au fost oferite”, a precizat Fiscul din Australia.

Cei 800 de contribuabili implicaţi în anchetă sunt fie indivizi investigaţi anterior pentru evaziune fiscală, fie persoane care s-au autodenunţat în conformitate cu proiectul DO IT -Dezvăluie Venitul Offshore Astăzi. Iniţiativa voluntară de dezvăluire a veniturile offshore, care s-a încheiat în 2014, le-a permis australienilor să evite condamnarea penală prin autodenunţ.

Fiscul a precizat că printre indivizii anchetaţi se numără şi contribuabil care nu au fost implicaţi anterior în infracţiuni de ordin financiar.

Panama Papers. Aurorităţile austriece investighează implicarea Băncilor Raiffeisen şi Hypo Vorarlberg

Raiffeisen Bank şi Hypo Landesbank Vorarlberg sunt implicate în scandalul Panama Papers, iar menţionarea băncilor austriece în documentele publicate de International Consortium of Investigative Journalists (ICIJ) a determinat Autoritatea de reglementare a sectorului bancar din Austria (FMA) să lanseze o investigaţie, pentru a vedea dacă instituţiile financiare au respectat reglementările referitoare la combaterea spălării banilor, transmite Reuters, preluată de news.ro

Un purtător de cuvânt al FMA a declarat luni că instituţia analizează dacă băncile au aplicat proceduri precum verificarea naturii tranzacţiilor şi a celor implicaţi în acestea.

Dacă va fi necesar, FMA va raporta cazurile autorităţilor competente în cazuri penale, a adăugat purtătorul de cuvânt.

În Noua Zeelandă, premierul John Key a respins epitetul folosit pentru ţara lui de autorii investigaţiei jurnalistice, anume că ar fi unul din cele 21 de paradisuri fiscale folosite de casa de avocatură Mossack Fonseca pentru a ascunde veniturile clienţilor săi din lumea întreagă. Poliţia fiscală din Noua Zeelandă a anunţat într-o declaraţie separată că cercetează cu atenţie materialele publicate pentru a vedea dacă existe date compromiţătoare despre neo-zeelandezi.

Mexicul a spus că va verifica fiecare cetăţean al ţării care va apărea eventual în documentele fiscale din Panama.

La Moscova, Kremlinul a anticipat încă de săptămâna trecută ceea ce numea un iminent „atac informaţional”. Purtătorul de cuvânt al lui Vladimir Putin, Dmitri Peskov, le spunea reporterilor că s-ar fi primit „întrebări grosolane” de la o organizaţie care ar încerca să-l denigreze pe liderul rus.

Luni la prânz AP scria că în Rusia, unde ancheta a fost publicată de ziarul independent „Novaia gazeta”, pare să fie în vigoare o interdicţie de a vorbi despre „Panama Papers” – a căror publicare nu s-a numărat printre ştirile televiziunilor ruseşti.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat, luni, că informaţiile privind conturile bancare secrete pe care lideri de nivel mondial le au în paradisuri fiscale „sunt orientate spre auditoriul rus“ şi, în pofida faptului că numele preşedintelui rus Vladimir Putin nu figurează în această anchetă jurnalistică internaţională, tocmai el, precum şi „stabilitatea Rusiei“ sunt principala ţintă a acestor „dezinformări“, înainte de alegerile prezidenţiale şi parlamentare din Federaţia Rusă.

 „Fără îndoială, a fost creat un produs informaţional orientat spre piaţa politică internă a Rusiei. Chiar dacă Putin nu figurează acolo şi chiar dacă sunt menţionate şi alte ţări, şi alţi lideri, pentru noi este o evidenţă că principala ţintă a acestor dezinformări a fost şi este preşedintele nostru, mai ales în contextul viitoarelor alegeri“, a spus Peskov.

De asemenea, potrivit purtătorului de cuvânt al Kremlinului, „este vizată stabilitatea Rusiei“.

Totodată, potrivit lui Peskov, Kremlinul nu are de gând să ţină cont de apelurile publicate pe reţelele de socializare privind un vot de neîncredere la adresa lui Putin, ca urmare a acestei „anchete antiruseşti“. 

Biroul de presă al structurii naţionale anti-corupţie din Ucraina a spus pe pagina sa de FB că nu are competenţa de a declanşa vreo anchetă în urma informaţiilor referitoare la afacerile off-shore ale preşedintelui Petro Poroşenko.

Printre cei incriminaţi de ancheta jurnalistică se află nu doar indivizi, ci şi instituţii. Potrivit materialelor publicate, bănci de frunte ca HSBC, UBS, Credit Suisse sau Deutsche Bank au colaborat cu Mossack Fonseca la deschiderea de conturi off-shore. Dar, într-o declaraţie citată de AP, purtătorul de cuvânt al băncii HSBC Rob Sherman a spus că „acuzaţiile sunt istorice, în unele cazuri vechi de 20 de ani, şi denigrează reformele substanţiale, bine mediatizate” pe care banca le-a făcut în ultimii ani. O dezminţire asemănătoare a publicat şi Nordea, cea mai mare bancă din ţările nordice.

Pentru mulţi dintre cei care au citit primele ştiri despre conţinutul Panama Papers, o supriză a fost prezenţa printre politicienii menţionaţi a premierului Islandei, ţară pe care mulţi o consideră aproape liberă de corupţie.

Premierul pakistanez Nawaz Sharif, ai cărui copii apar în Panama Papers ca proprietari de firme off-shore, a negat astăzi că ar fi ceva ilegal în acest lucru.

Fostul fotbalist Michel Platini, anchetat sub bănuiala de corupţie într-unul din scandalurile FIFA, apare în documentele din Panama pentru că a fost ajutat de către casa de avocatură Mossack Fonseca să administreze o companie offshore creată în Panama în decembrie 2007. Într-un comunicat de presă, Platini a spus că toate conturile şi investiţiile sale sunt cunoscute de autorităţile Elveţiei, ţară unde locuieşte din 2007, şi nu are nimic de comentat în plus.

[<a href="//storify.com/Alinavasile/scandalul-panama-papers" target="_blank">View the story "Scandalul Panama Papers " on Storify</a>]